România, pe locul doi în UE la calitatea vieții

Aproape trei sferturi dintre români cred că atât țara, cât și lumea în general se îndreaptă într-o direcție greșită. Aceasta este concluzia celui mai recent sondaj comandat de o publicație online din România, care confirmă rezultatele unui alt studiu sociologic publicat la începutul acestui an. Procente similare indică faptul că doar 30% dintre români sunt optimiști cu privire la mersul lucrurilor. Dar chiar dacă nu sunt mulțumiți de direcția în care se îndreaptă țara și lumea, majoritatea românilor sunt mulțumiți de propria viață, de viața de zi cu zi. Procentul celor care sunt mulțumiți sau foarte mulțumiți de viața lor a crescut în 2023 față de 2022 cu aproape 20%.

70% dintre români cred că lucrurile merg într-o direcție greșită

Potrivit sondajului recent publicat, realizat la sfârșitul lunii februarie de INSCOP, peste 70% dintre români consideră că lucrurile merg într-o direcție greșită în România și în lume. În același timp, procentul celor care consideră că viața lor este mai rea decât în urmă cu cinci ani este mai mult decât dublu față de procentul celor care au spus că viața este mai bună, cu %-30%. Potrivit sondajului, însă, procentul celor care cred că lucrurile se îndreaptă într-o direcție bună este în ușoară creștere în 2022, de la 20,8% la 25,5%. Și procentul celor care sunt pesimiști în privința viitorului țării a scăzut în 2022, de la 74,5% la 70,1%. Restul respondenților nu au răspuns la această întrebare. Procentele sunt aproape egale când vine vorba de întrebarea dacă direcția în care se îndreaptă lumea este bună sau rea: 24% dintre români cred că direcția este bună, 70,6% cred că este greșită și 5,4% nu au răspuns.

Potrivit sondajului publicat recent, un procent semnificativ, mai mult de două treimi dintre români, consideră că viața lor s-a deteriorat în ultimii cinci ani, iar procentul celor care speră să aibă o viață mai bună în următorii cinci ani este de puțin sub 45%. Cu toate acestea, procentul celor care consideră că viața lor s-a îmbunătățit în comparație cu cea de acum cinci ani este semnificativ mai mare decât cei care au participat la un sondaj similar realizat de aceeași firmă în 2022, crescând la 36,9% de la 29,3%. Potrivit actualului sondaj, cei care consideră că viața lor a devenit mai bună decât în urmă cu cinci ani sunt persoanele cu vârste cuprinse între 18 și 44 de ani, cei cu studii superioare, cei cu venituri mari și foarte mari și votanții Alianței PSD-PNL, aflată la guvernare în România. Procentele celor care speră că viața lor va fi mai bună peste cinci ani și a celor care cred contrariul sunt aproximativ egale – 44,4% și, respectiv, 46,2%, iar procentul celor care nu știu/nu răspund este de 9,4%. Cei mai mulți dintre cei care cred că viața lor va fi mai bună în 2029 sunt persoanele cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani, persoanele cu studii superioare și votanții partidului conservator de extremă dreapta AUR.

Sondajul a fost realizat de INSCOP Research prin interviuri telefonice pe un eșantion de 1100 de persoane în perioada 22-29 februarie. Eroarea maximă admisibilă a datelor este de +- 2,95% la un nivel de încredere de 95%.

Potrivit unui alt sondaj, realizat de o altă firmă de sondare a opiniei publice în decembrie anul trecut, acesta arată procente similare în ceea ce privește percepția românilor asupra drumului pe care se află România. Potrivit acestui sondaj sociologic, realizat de IRES, numărul total al respondenților pesimiști – cei care cred că lucrurile se vor înrăutăți și cei care cred că nu se vor schimba față de anul trecut – este de aproape 70%.

Românii au o încredere extrem de scăzută în clasa politică

În același timp, sondajul arată că majoritatea românilor consideră că alegerile din acest an nu le vor influența viața în bine, pe fondul unei încrederi extrem de scăzute în clasa politică. Astfel, mai puțin de o treime dintre respondenți au declarat că, în opinia lor, anul 2024 va fi mai bun decât 2023, mai puțin de un sfert – 23% – cred că va fi la fel, iar 43% cred că va fi mai rău. Cei mai optimiști se regăsesc în grupurile de vârstă aflate la extreme – cei foarte tineri și cei în vârstă – cei cu un nivel scăzut de educație și în zonele rurale. La celălalt capăt al scalei, pesimiștii sunt persoanele active cu vârste cuprinse între 36 și 65 de ani.

Întrebați ce și-ar dori să vadă schimbat, respondenții au indicat nivelul de trai, preocuparea guvernului pentru nevoile cetățenilor sau îndeplinirea promisiunilor electorale și onestitatea celor aflați la putere. Cu toate acestea, unul din cinci respondenți nu a putut da un răspuns. În ceea ce privește schimbările politice, majoritatea respondenților au indicat unele schimbări fundamentale, sistemice: majoritatea ar dori să vadă o schimbare a președintelui, a guvernului și a parlamentului, precum și a întregii clase politice.

Cu toate acestea, sondajul a arătat că așteptările românilor pentru anul electoral 2024 sunt destul de scăzute. Rezultatele sondajului arată că doar 16% dintre români cred că alegerile din acest an vor avea un impact pozitiv asupra vieții lor și doar unul din cinci consideră că viața va fi mai bună pentru toți cetățenii după alegeri. Optimiștii sunt tinerii și persoanele cu un nivel de educație mai scăzut, care cred că cele patru alegeri vor avea un impact pozitiv asupra vieții românilor. Mai mulți pesimiști sunt în rândul bărbaților decât al femeilor și în grupa de vârstă 36-65 de ani. Cu toate acestea, datele sondajului confirmă concluzia Eurostat privind nivelul de satisfacție cu privire la calitatea vieții. Chiar dacă sunt nemulțumiți de direcția în care se îndreaptă țara și lumea, au puțină încredere în clasa politică și nu consideră că alegerile ar putea schimba ceva, majoritatea românilor sunt mulțumiți de viața lor. Aproape 60% dintre respondenții la sondajul IRES au declarat că sunt mulțumiți și foarte mulțumiți de modul în care trăiesc. În același timp, doar 5% dintre cei intervievați au tot ce le trebuie, iar 6% spun că au suferit de foame. Procentul celor care sunt mulțumiți de viața de zi cu zi a crescut în ultimul an, în 2022 fiind de doar 41%.

Sondajul a fost realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie, între 12 și 19 decembrie, pe un eșantion de 1075 de persoane, prin metoda interviului telefonic și a fost autofinanțat. Marja de eroare permisă: +_3%.

Alegeri în România în 2024 – prezență estimată la vot de peste 50%.

Deși majoritatea românilor cred că alegerile din acest an nu le vor schimba viața, ultimele sondaje de opinie care măsoară probabilitatea de participare la vot dau procente de participare de peste 50%. Potrivit unui sondaj CIRA recent, peste 53% dintre românii cu drept de vot spun că vor merge la urne la alegerile europarlamentare. Pe de altă parte, potrivit unui alt sondaj, realizat de INSCOP la sfârșitul lunii ianuarie, doar 4,7% dintre români consideră că alegerile europarlamentare sunt cele mai importante și 20,4% că cele mai importante alegeri ar fi cele pentru desemnarea autorităților locale. Cei mai mulți respondenți au indicat alegerile prezidențiale ca fiind cele mai importante în acest an – 42,3%, iar 18,1% alegerile parlamentare. Procentul celor care au răspuns că niciuna dintre aceste alegeri nu este importantă este de doar 1,8%, iar al celor care nu au indicat un răspuns este de 0,8%.

România, pe locul doi în UE în ceea ce privește satisfacția față de calitatea vieții

Datele Eurostat pentru anul 2022 plasează România pe locul doi în UE în ceea ce privește satisfacția față de calitatea vieții, la egalitate cu Polonia și Finlanda. Pe baza propriilor declarații privind modul în care își apreciază viața, românii obțin scoruri peste media europeană la aproape toți indicatorii de clasificare – de la situația locuinței, la locul de muncă, sănătatea personală și chiar veniturile. Acest lucru înseamnă că românii sunt mai „fericiți” decât majoritatea oamenilor din Uniunea Europeană. Singura țară care a obținut un scor mai mare decât toate cele trei este Austria. La capătul opus al clasamentului s-au situat Germania și Bulgaria.