Subscribe
România se află în pragul intrării în incapacitate de plată. Cel puțin asta spune actuala coaliție guvernamentală formată din social-democrați și liberali de la București în preambulul unui act normativ care urmează să fie adoptat și care a primit deja un nume: „ordonanța de urgență pentru austeritate”.
În expunerea de motive, actualul guvern justifică noile „reforme” administrative și fiscale prin faptul că nu mai sunt bani în buget și că există riscul ca Bruxelles-ul să „închidă robinetul” fondurilor europene. Din păcate, însă, de trei decenii, România se află în pragul aceleiași prăpastii și niciun prim-ministru sau ministru de finanțe nu a dat vreodată o explicație satisfăcătoare nici pentru măsurile luate, nici pentru situația creată. La început, toți au citat „moștenirea” dezastruoasă, iar mai recent „așa recomandă FMI” sau „așa cere Comisia Europeană”.
România riscă sancțiuni din partea Comisiei Europene
Ordonanța premierului PSD, Marcel Ciolacu, despre care s-a discutat în ultimele săptămâni și care s-a scurs în presa românească, vine la exact 13 ani de la o altă „reformă” răsunătoare a guvernului democrat de atunci din România, condus de mult timp de președintele (democrat și apoi democrat-liberal) Traian Băsescu. Deși sute de mii de oameni care lucrau în sectorul bugetar în 2010 au fost umiliți cu reduceri salariale de 25%, iar șomajul a atins niveluri record ca urmare a măsurilor fiscale (inclusiv creșteri de TVA, de exemplu) la care a fost supus sectorul privat, toate acestea ducând la o scădere semnificativă a consumului, principalele probleme – după cum putem vedea astăzi – nu au fost rezolvate. „Gaura” de la bugetul de stat – despre care vorbește și astăzi actualul prim-ministru al României – nu a făcut decât să crească, după „economiile” făcute pe termen scurt. Bugetarii și-au recuperat banii în instanțe, TVA-ul a fost redus. Iar România continuă să rostogolească datorii uriașe pe care probabil că nici măcar nepoții actualei generații care conduce țara nu le vor putea plăti.
Proiectul de Ordonanță de Urgență pentru austeritate al Guvernului Ciolacu prevede desființarea a 200.000 de posturi administrative, dispariția unor posturi și comasarea unor instituții publice. Alte măsuri de economisire și fiscale ar viza întregul sistem bugetar, respectiv sistemul de salarizare al acestuia, prin plafonarea sau eliminarea primelor, o reimpozitare a unor facilități (de exemplu voucherele de vacanță), însă aceste măsuri nu au fost confirmate de titularul postului de la Ministerul Finanțelor, care susține că varianta ordonanței nu este finală și a refuzat până acum să le comenteze.
Pentru premierul Marcel Ciolacu, aceasta este prima „reformă reală a sistemului bugetar” și, fără ea, România riscă sancțiuni din partea Comisiei Europene.
„Sunt peste 50 de măsuri (…) au fost discutate și în cadrul coaliției. În fapt și în drept, din punctul meu de vedere, vorbim de prima reformă reală a sistemului bugetar. Este pentru prima dată când un guvern din România are o astfel de abordare. (…) Sunt foarte multe măsuri care se iau și aș fi vrut să fie luate mai devreme, pentru că existau elemente clare că este foarte puțin probabil să ne îndeplinim ținta de deficit pentru acest an (…) vorbim de stabilitate în România, nu vorbim de recesiune, vorbim pur și simplu de lucruri pe care ni le-am asumat”, a declarat recent Marcel Ciolacu.
Potrivit documentului guvernamental din preambulul OUG de austeritate, „gaura” din bugetul de stat în primele șase luni din 2023 este de 37 de miliarde de lei [Romanian currency], ceea ce corespunde unui deficit bugetar la sfârșitul lunii iunie de 2,32% din PIB.
Astfel, potrivit estimărilor specialiștilor guvernamentali, în ritmul actual, până la sfârșitul anului, România va avea un deficit bugetar de 6,84% din PIB, ceea ce depășește cerințele Comisiei Europene și expune astfel România la riscul ca reprezentanții săi să taie fondurile europene.
Având în vedere situația financiară dificilă a României conform contului de execuție bugetară, în care la 30.06.2023 se înregistra un deficit bugetar de 2,32% din PIB, respectiv o sumă de aproximativ 37 miliarde lei cheltuieli publice mai mare decât evoluția veniturilor publice încasate la bugetul general consolidat;
Ținând cont de faptul că, potrivit contului de execuție bugetară, veniturile realizate ale bugetului general consolidat au fost de 242,7 miliarde de lei [Romanian currency] în timp ce cheltuielile înregistrate la bugetul general consolidat au fost de 279,9 miliarde lei [Romanian currency], rezultând un deficit bugetar de 37 de miliarde de lei [Romanian currency] cu o pondere în PIB de 2,32%, iar angajamentul de reducere a deficitului bugetar în raport cu Comisia Europeană a fost de 4,4 din PIB în 2023, pentru ca din 2024 ținta de deficit bugetar să fie de 3% din PIB.
Întrucât din prognoza deficitului bugetar până la sfârșitul anului 2024, în lipsa unor măsuri fiscal-bugetare atât pentru gestionarea eficientă a veniturilor bugetare, cât și pentru utilizarea eficientă a fondurilor alocate pentru finanțarea cheltuielilor publice, nivelul prognozat al deficitului bugetar este de circa 6,84% din PIB, ceea ce în valoare absolută reprezintă 109,44 miliarde lei [Romanian currency] cu consecințe imediate asupra creșterii costului de finanțare a deficitului bugetar, dar și asupra fondurilor alocate pentru investiții în cadrul politicii de coeziune, cu un buget alocat de 46 de miliarde de euro, și asupra fondurilor alocate în cadrul Planului național de redresare și reziliență, cu un buget alocat de 29,33 miliarde de euro;
Având în vedere că deficitul bugetar prognozat până la sfârșitul anului 2024, de 6,84% din PIB, nu este în concordanță cu angajamentul asumat în fața Comisiei Europene ca nivelul deficitului bugetar să fie de 4,4% din PIB, Comisia poate, prin urmare, să pună în aplicare prevederile Regulamentului pentru mecanismul de redresare și reziliență, precum și ale Regulamentului specific pentru politica de coeziune, potrivit cărora pot fi luate măsuri de suspendare a alocării fondurilor europene sau chiar de reducere a fondurilor alocate României atât în cadrul politicii de coeziune, cât și în cadrul mecanismului de redresare și reziliență;
Având în vedere că prioritățile strategice naționale sunt determinate de implementarea volumului de investiții alocate din fonduri europene atât prin Politica de Coeziune pentru infrastructura rutieră, infrastructura feroviară, infrastructura de educație, infrastructura de sănătate, dar și de implementarea prin Planul Național de Redresare și Reziliență a reformelor privind pensiile speciale, a reformelor privind sistemul general de pensii, a reformei salarizării unice, dar și a reformei sistemului fiscal și implementarea concomitentă a proiectelor de investiții publice în infrastructura de transport, infrastructura de sănătate, infrastructura de educație și implementarea măsurilor de eficiență energetică;
Întrucât din situația descrisă mai sus, pentru rezolvarea problemei deficitului bugetar, dar și pentru evitarea riscului de suspendare a fondurilor alocate prin PNDR și Politica de Coeziune sau de creștere a costului de finanțare pentru refinanțarea datoriei publice și finanțarea deficitului bugetar, sunt necesare măsuri care să aibă ca obiectiv general consolidarea fiscal-bugetară a României prin gestionarea eficientă a veniturilor publice, dar și pentru utilizarea eficientă a resurselor alocate pentru finanțarea cheltuielilor publice, inclusiv măsuri de combatere a evaziunii fiscale, dar și pentru gestionarea eficientă a patrimoniului și a resurselor minerale și naturale deținute de statul român;
Întrucât problemele menționate mai sus privesc interesul public și strategic al României în ceea ce privește asigurarea sustenabilității finanțelor publice, gestionarea fondurilor europene și constituie o situație extraordinară care nu poate fi amânată, se impune adoptarea de măsuri imediate prin ordonanță de urgență, justifică planul de austeritate.
În 2021, același premier al austerității acuza PNL că vrea să repete în zadar schemele din 2010
Despre crize financiare, găuri în buget și posibile măsuri de austeritate s-a vorbit încă din 2020, dar românii, ca și restul omenirii, au sperat că, după sfârșitul pandemiei, criza economică va trece mai devreme sau mai târziu. Autorul ordonanței de austeritate de astăzi, aflat în opoziție în 2021, a criticat guvernul liberal de atunci – acum parteneri de coaliție – pentru eventualele reduceri salariale.
„Doamna Turcan (n.r. – ministrul PNL al Muncii, Raluca Turcan) a făcut aceste tăieri în 2010, când era în PDL. Ea nu era ministrul Muncii. Era deputat și a votat pentru reducerea de 25%. Calculele vor veni mâine (…) și veți vedea că reducerile vor ajunge la 25%. Ei nu știu să facă altceva. Nu știu cum să echilibreze economia, nu știu cum să creeze venituri, cum să creeze consum și cum să facă investiții”, spunea Marcel Ciolacu, în aprilie 2021, într-o emisiune la postul național de televiziune din București.
La vremea respectivă, el avansa și o teorie economică pe post de lecție și îl acuza pe ministrul de atunci al Finanțelor că nu a folosit eficient împrumuturile României (același ministru care a fost acuzat că nu a rambursat împrumuturile pe care le luase în nume personal în timpul studiilor în străinătate).
„Trebuie să creezi venituri. Unde sunt cele 100 de miliarde pe care le-a împrumutat Cîțu (ministrul Finanțelor, Florin Cîțu – n.r.)? L-am întrebat de 100 de ori. El nu răspunde niciodată. Dacă nu creează venituri, de unde să ia banii? Dacă a înghețat tot, nu mai există consum, de unde vine venitul? Dacă nu ai investiții…(…) Nu ai început nicio investiție nouă”, a spus liderul social-democrat.
Guvernele anterioare nu au știut ce să facă cu împrumuturile internaționale
Tot în 2021, același lider social-democrat vorbea de o „înghețare a salariilor”, în condițiile în care datoria publică a României se apropia de 50% din PIB.
Marcel Ciolacu, la fel ca toate partidele de opoziție în momentele preelectorale, a ridicat și el problema datoriei publice a țării, calificând situația drept un „jaf generalizat”, făcând referire la legislația care prevede că, dacă datoria publică depășește 50% din PIB, guvernul este obligat să ia măsuri, inclusiv „înghețarea salariilor”. În mod ironic, datoria publică a României a rămas la nivelul amenințător de aproape jumătate din PIB de doi ani. Potrivit datelor Eurostat, România a înregistrat o datorie de 49% din PIB în primul trimestru din 2023, față de un nivel de 47,3% din PIB în precedentele trei luni și de 48,3% în primele trei luni din 2022. Se află în a doua jumătate a Europei, printre țările care au înregistrat creșteri anul trecut.
Dar, după cum subliniază economiștii citați de Europa Liberă, nu cifrele trebuie să ne îngrijoreze.
„Lucrurile trebuie privite diferit pentru țările bogate și pentru cele mai puțin bogate. Pentru că, dacă ne uităm la datoria publică a SUA sau a Marii Britanii, este comparativ mult mai mare decât cea a României. Dar aceste două țări pot oricând să facă față plăților. În cazul României, vedem că datoria publică crește pentru că nu avem capacitatea de a ne plăti datoriile care ajung la scadență și atunci le rostogolim și le umflăm”, a declarat sursa citată de Europa Liberă.
Amintiți-vă (și concluzionați) 2010: cel mai prost an pentru piața muncii
În 2010 – momentul celei mai cunoscute „reforme” a sistemului bugetar românesc – România și Ungaria erau țările din Europa Centrală și de Est cu cele mai mari împrumuturi de la instituțiile internaționale, 20 de miliarde de euro fiecare, urmate de Ucraina cu 11,7 miliarde de euro și Letonia cu 7,5 miliarde de euro. De atunci, însă, aceste datorii au crescut prin alte împrumuturi contractate în condiții mai mult sau mai puțin avantajoase, o mare parte din bani mergând către funcționarea statului și nu către investiții, fapt recunoscut chiar de guvernele care s-au aflat la putere în România în ultimele trei decenii.
Potrivit analiștilor economici, 2010 a fost „cel mai prost an pentru piața muncii”. A fost un an în care șomajul a atins un nivel record, 260.000 de angajați au dispărut din economie în cel mai rapid ritm de disponibilizări din sectorul privat și un sfert dintre angajați – cei din sistemul bugetar – au pierdut 25% din salariu. În același timp, guvernul condus de premierul democrat-liberal Emil Boc a majorat cota de TVA de la 19% la 24%, într-o decizie șoc care a luat prin surprindere lumea afacerilor. În martie 2010, rata șomajului a atins cel mai ridicat nivel din 2003 – aproape 8,4% – când peste 765.000 de șomeri au fost înregistrați la agențiile de ocupare a forței de muncă. Abia în septembrie 2018, după nouă ani, șomajul a scăzut la 3,4%, iar numărul șomerilor a scăzut la mai puțin de 300.000.
2010 a fost, de asemenea, al doilea an în care sectorul privat a înregistrat concedieri masive, cu 4,1 milioane de angajați rămași în economie la sfârșitul anului, cu peste 260.000 mai puțini decât în anul precedent. În plus, economia a depășit oficial nivelul de dinainte de criza din 2008 în ceea ce privește ocuparea forței de muncă abia în mai 2017.