România, pe ultimul loc în Europa la colectarea TVA

În 2023, România a rămas pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește colectarea TVA, poziție pe care a ocupat-o aproape constant în ultimul deceniu, în ciuda numeroaselor măsuri legislative antifraudă implementate de autorități. Mai mult, în ciuda tendinței generale europene din ultimii ani, România a reușit „performanța” de a-și crește TVA GAP, în timp ce chiar și țările din jurul său, cu care până mai ieri se afla în aceeași grupă – Bulgaria, Ungaria și Polonia – au făcut pași importanți în reducerea acestui indicator. Pentru cei care nu sunt familiarizați cu termenul GAP, GAP TVA este definit ca fiind deficitul de colectare a taxei pe valoarea adăugată. Cu alte cuvinte, este diferența dintre valoarea TVA pe care operatorii economici ar trebui să o vireze la buget și valoarea reală colectată de stat.

În acest context, nu este surprinzător că România a devenit un studiu de caz pentru Comisia Europeană la sfârșitul anului trecut. Guvernul de la București speră însă că, odată cu implementarea noii măsuri de combatere a evaziunii fiscale prin introducerea sistemului E-factură, lucrurile se vor schimba. Deși sistemul funcționează bine de la 1 ianuarie anul acesta, surprinzându-i chiar și pe cei mai mari sceptici, rămâne de văzut cât de bine va funcționa după 1 iulie, când se încheie perioada de grație de șase luni acordată firmelor pentru a trece la noul sistem.

Potrivit celor mai recente date de colectare a TVA analizate de Comisia Europeană, între 2019 și 2021, TVA GAP din România a crescut cu 4%, de la un minim de 32,7% în 2018. În același timp, la nivelul UE, rata de colectare a crescut cu aproximativ 2%. Diferența globală de TVA în UE a scăzut cu aproximativ 38 de miliarde de euro, de la 99 de miliarde de euro în 2020 la 61 de miliarde de euro, o îmbunătățire „fără precedent” în comparație cu anii precedenți, potrivit Comisiei Europene. Potrivit acestuia, majoritatea țărilor au înregistrat progrese în ceea ce privește colectarea TVA, datorită „răspunsurilor politice specifice, în special cele legate de digitalizarea sistemelor fiscale, raportarea în timp real a tranzacțiilor și facturarea electronică”.

Deficitul GAP al României în colectarea TVA este de aproximativ 30 de ori mai mare decât cel înregistrat în Finlanda (1,3%), Estonia (1,8%) și Suedia (2%) – țări de top din Europa – și de peste 10% mai mare decât cel raportat de ultima țară clasată înaintea sa, Malta (24,1%). Deficite semnificative au fost înregistrate și în Grecia (17%) și Lituania (14,5%). O analiză a evoluției TVA GAP din România în comparație cu cea a țărilor foste comuniste din jur – Bulgaria, Ungaria și Polonia – relevă concluzii și mai triste.

Cele trei țări au reușit să reducă drastic acest indicator din 2018, ajungând la 4,9%, 4,4% și, respectiv, 3,3% în 2021. Aceasta în ciuda faptului că toate cele trei țări au o componentă semnificativă de autoconsum (consumul în gospodăriile mici de produse proprii, pentru care nu se percepe TVA, nefiind facturate), la fel ca și România. În plus, Ungaria are cea mai mare cotă standard de TVA din UE, de 27% (în România este de 19%). În toate aceste țări, digitalizarea sistemelor fiscale a jucat un rol important, iar măsurile au fost introduse treptat, pe parcursul mai multor ani, pentru a permite mediului să se adapteze la sistem.

Bulgaria, Ungaria și Polonia au aplicat cam aceleași măsuri, pe care le-au implementat și autoritățile române. Singura măsură pe care România nu a încercat-o este înregistrarea detaliată și declararea în timp real a tranzacțiilor de TVA, așa cum s-a făcut în Ungaria. În acest context al incapacității României de a combate evaziunea fiscală și al eșecului său de a trece testul de colectare a TVA, Comisia Europeană i-a dedicat anul trecut un capitol intitulat „România – studiu de caz privind deficitul persistent și ridicat de colectare a TVA”.

„Spre deosebire de alte țări din UE, România s-a confruntat în ultimii ani cu un deficit persistent și ridicat de colectare a TVA. Începând cu anul 2000, primul an în care a fost studiat deficitul de colectare a TVA, acesta a oscilat peste pragul de 30%. În plus, deficitul de conformare în materie de TVA a fost semnificativ mai mare decât în orice alt stat membru pe întreaga perioadă cuprinsă între 2000 și 2021. Între 2013 și 2021, acesta a variat între 33,2 și 39,7 la sută”, se arată în documentul Comisiei Europene.

Experții Comisiei notează, de asemenea, că reducerea semnificativă a cotei de TVA cu 4% în 2016 și cu încă un punct procentual în 2017, pentru o serie de bunuri, „nu a avut un impact notabil asupra evoluției decalajului de conformare în materie de TVA”. „TVA este un impozit pe consum, iar decalajul de TVA reprezintă diferența dintre suma care ar trebui să fie colectată de stat din această taxă și ceea ce se colectează efectiv. Potrivit analiștilor economici, creșterea acestui indicator în România este cu atât mai alarmantă cu cât consumul a crescut în ultimii doi ani. Pe de altă parte, este un semnal de alarmă serios că ceva nu funcționează, deși România a implementat în ultimii ani măsuri cerute de Comisia Europeană, care au funcționat în alte țări europene. În România, nici reglementarea unor măsuri precum AMEF, RO e-Factura, RO e-Transport și SAFT, nici măcar înăsprirea sancțiunilor pentru evaziune fiscală nu au dat rezultatele scontate. Nici faptul că România are cote reduse de TVA la unele produse – 5% și 9% – nu este un factor predominant în menținerea acestui indicator la nivelul ridicat de %-37%, spun analiștii economici. Concluzia evidentă: fraudă, adică unele firme au găsit „portițe” de eludare a acestor reglementări și au fraudat bugetul de stat cu posibila complicitate a organelor de control fiscal. Acest lucru a fost confirmat recent de ministrul Finanțelor, Marcel Boloș.

„Decalajul de TVA arată că suntem țara cu cea mai mare evaziune fiscală și cea mai mare indisciplină financiară în gestionarea acestei taxe vitale pentru țara noastră”, a explicat ministrul Boloș de ce a fost necesară introducerea sistemului de facturare electronică.

„Ce avantaje avem de pe urma acestui modul? Simplu! Unu: reducem decalajul de TVA, cea mai mare realizare pentru țara noastră, dacă acest obiectiv este atins. Aduce un miliard de euro în plus la încasări și vă spun, în mod neacademic, elimină complet metoda telefonică, lobby-ul, intervenția în organizarea inspecțiilor fiscale, nu mai pleacă să facă tot felul de… nu! Modulul de factură electronică și modulul fiscal antifraudă va spune unde se duc echipele de inspecție fiscală și vă avertizez foarte tare că vor lucra cu secretul fiscal ale cărui sancțiuni, în ceea ce privește scurgerile și utilizarea datelor acolo, vor fi extrem de drastice”, a adăugat ministrul Finanțelor.

Deficit de aproape 2 miliarde de euro la colectarea TVA în România

Potrivit ministrului de Finanțe, deficitul de colectare a TVA a fost anul trecut de peste 9 miliarde de lei, pe care guvernul intenționează să îl reducă la aproximativ jumătate în acest an.

„TVA pentru 2023 am încheiat cu încasări de TVA de 104 miliarde de lei. În 2024 ne-am propus o țintă de 115 miliarde de lei, iar din combaterea evaziunii fiscale, cu ajutorul modulului de factură electronică și a modulului de combatere a evaziunii fiscale, încă 5 miliarde de lei, deci o sarcină grea pentru noi, 120 de miliarde de lei”, a precizat Marcel Boloș.

Sistemul E-Factura a intrat în vigoare la 1 ianuarie, dată de la care este obligatoriu pentru toate livrările de bunuri și prestările de servicii. Acesta impune tuturor companiilor să raporteze facturile emise prin intermediul sistemului în termen de 5 zile de la emitere. Cu toate acestea, până la 1 iulie 2024, facturile emise și primite în format hârtie, pdf/mail, ca și în prezent, vor funcționa în paralel, dar raportarea lor în sistemul e-Factura RO este obligatorie, indiferent de forma facturii. De la 1 iulie 2024, facturile vor fi trimise numai prin intermediul facturii electronice și numai facturile trimise și validate în sistem vor fi considerate facturi originale.

Sistemul, implementat prin Ministerul Finanțelor, este operațional din 2022, dar transmiterea facturilor prin intermediul acestuia era obligatorie doar pentru companiile private în relația cu entitățile de stat, pentru cele legate de bunuri cu risc fiscal și pentru agențiile de turism care emit facturi pe baza voucherelor de vacanță.

În ianuarie 2022, România a solicitat Comisiei Europene (CE) o derogare de la legislația UE privind TVA pentru a extinde sistemul la toate tranzacțiile comerciale. Motivul a fost că ANAF avea încă nevoie de timp pentru a-și pregăti sistemele informatice pentru a rezista unei creșteri bruște a numărului de contribuabili care îi accesează serverele. Până acum, deși au fost semnalate unele erori în sistem, numai în prima săptămână din ianuarie au fost preluate 2,7 milioane de facturi cu o valoare totală de 16 miliarde de lei, potrivit unui anunț al ministrului Boloș, care estimează că în curând se va dori 1 milion de facturi pe zi.

„Vești proaste pentru cei care credeau că sistemul nu funcționează”, a conchis el.

În același context, Boloș a avertizat că, după 1 iulie, neînregistrarea în sistemul e-Factura reprezintă o infracțiune, iar companiile riscă amenzi mari. Cu toate acestea, după câteva zile, a revenit spunând că „sistemul a fost îmbunătățit”, că principala problemă – faptul că sistemul permitea introducerea de facturi duble – a fost rezolvată. Declarația a venit după ce comunitatea de afaceri privată a insistat asupra faptului că sistemul a funcționat defectuos încă de la începuturile sale. Mulți antreprenori s-au plâns, de asemenea, de birocrația necesară pentru a se înscrie în sistem, iar marile companii, inclusiv o companie de telefonie mobilă, au anunțat că nu vor mai putea implementa sistemul de la 1 ianuarie.