România riscă să piardă fondurile europene dacă nu taie pensiile speciale

Sub amenințarea pierderii banilor europeni promiși prin Mecanismul de redresare și reziliență, PSD și PNL, partidele care conduc astăzi România, au reușit să „taie” pensiile speciale pe care tot ei le-au introdus în urmă cu opt ani (în timpul ultimei guvernări comune, în formula USL). În ce măsură cele două legi – una care elimină pensiile parlamentarilor, iar cealaltă pe cele ale magistraților, polițiștilor și soldaților – adoptate în iunie pot fi numite o reformă și mai ales dacă răspund așteptărilor Comisiei Europene este discutabil. Până la urmă, soarta reformei pensiilor speciale este decisă de beneficiarii acestui sistem, de la parlamentarii care și-au votat, practic, propriile pensii viitoare, până la judecătorii Curții Constituționale a României (CCR), dintre care jumătate sunt deja beneficiari. Judecătorii Curții Constituționale au decis că legea care îi privește nu este constituțională.

Deocamdată, CCR a dat ceva nervi guvernului de coaliție PSD-PNL prin amânarea deciziei privind proiectele de legi speciale, pentru că ar trebui să poată arăta la Bruxelles că a bifat acest capitol în septembrie, când va depune cererea de plată a celei de-a treia tranșe din PNRR. În ciuda declarațiilor populiste din ultimii ani, din toate taberele politice, care au cerut „abolirea” pensiilor speciale, argumentând că asta ne cere UE, actualele modificări legislative nu prevăd eliminarea acestor pensii, ci „trecerea treptată la un sistem contributiv până în 2043”. Cu toate acestea, perioada de grație de cinci ani și punerea în aplicare treptată în următorii 20 de ani nu par să îndeplinească cerințele Comisiei Europene. Comisia Europeană nu a cerut desființarea acestor pensii, ci doar o scădere reală a cheltuielilor cu aceste pensii, pentru a face economiile semnificative necesare la bugetul României.

Pe²⁶ iulie, judecătorii CCR au amânat decizia privind legea pensiilor speciale pentru data de² august, invocând necesitatea unor „clarificări suplimentare”. Chiar dacă vor da un verdict în acel moment, și acesta va fi că legea este neconstituțională conform cutumei, poate dura până la o lună pentru a motiva decizia, astfel încât timpul pentru ca guvernul și parlamentul să facă modificările necesare este mult mai scurt.

Decizia CCR aruncă în aer reforma pensiilor speciale

Premierul social-democrat Marcel Ciolacu a anunțat că este pregătit pentru toate scenariile, iar dacă judecătorii CCR vor declara legea neconstituțională, atunci va fi convocată o sesiune extraordinară a Parlamentului pentru a face modificările necesare, iar legea va fi adoptată în regim de urgență.

Reforma pensiilor speciale reprezintă o etapă importantă în cadrul PNR, pe care Guvernul României s-a angajat să o realizeze până în martie 2023, termen stabilit pentru a avea timp să pregătească toate documentele care trebuie depuse la Comisia Europeană în vederea solicitării celei de-a treia tranșe a PNR. Prin cererea de plată numărul 3, România ar urma să primească 3,14 miliarde de euro (2,04 miliarde de euro – grant și 1,095 miliarde de euro – împrumut). Mai mult, înainte de a-l trimite, Guvernul ar trebui să trimită Comisiei Europene documentul final privind proiectele pe care dorește să le finanțeze prin mecanismul RePowerEU, cu alocarea de 1,4 miliarde de euro pentru creșterea independenței energetice a României.

Legea pensiilor speciale și cea care interzice cumulul pensiilor și salariilor de stat, adoptate în aceeași zi, 28 iunie, au fost contestate la Curtea Constituțională de către Înalta Curte de Casație și Justiție, în urma protestelor magistraților din toată țara în perioada în care legea a fost în dezbatere parlamentară. Principala lor nemulțumire – condițiile de pensionare.

Poziția judecătorilor și procurorilor, făcută publică într-un comunicat al Consiliului Superior al Magistraturii, a fost că, prin necolaborarea „loială”, Parlamentul României a ignorat principiile constituționale, asumându-și generarea de „consecințe negative evidente pentru întregul sistem judiciar”. Mai mult, Consiliul Superior al Magistraturii a reclamat faptul că legiuitorii nu au purtat „un dialog autentic” care să implice toate puterile statului pentru a găsi cele mai bune soluții pentru a asigura statul de drept, independența justiției și predictibilitatea legii.

Tocmai ca răspuns la aceste plângeri, textul de lege propus de guvern a fost modificat de către deputați pentru a introduce o perioadă de grație pentru cei care îndeplinesc în prezent condițiile de pensionare. Potrivit noilor modificări, aceștia se pot pensiona până în 2028 în aceleași condiții, adică indiferent de vârstă, dacă au o vechime de 25 de ani, și primesc o pensie de 80% din salariul brut și primele din ultima lună de activitate. Aceleași condiții de pensionare prevăzute de legile în vigoare se aplică acum și celorlalte categorii de pensionari speciali și pensionari militari pentru următorii cinci ani.

Motivul oficial al modificării: „pentru a-i menține în activitate pe cei care ar îndeplini condițiile de pensionare, fără a destabiliza sistemul public prin pensionarea unui număr foarte mare de angajați”.

„Dacă nu am fi introdus acest amendament, am fi depășit o altă bornă. Din aceste puncte de vedere, nu favorizez pe nimeni deloc, chiar păstrați un drept pe care îl aveți în acest moment conform legii. Este un amendament corect, dacă vrem să avem justiție în România, dacă vrem să avem poliție și armată în România, mai ales într-un context de criză la granițele statului român. Eu aș vrea să ne uităm la tot ceea ce înseamnă o imagine de ansamblu”, a explicat premierul Marcel Ciolacu după votul din Parlament.

Noile modificări legislative ar urma să aducă mai mulți bani la buget prin impozitarea pensiilor speciale de peste 4.000 de lei net cu 15% (dar nu cu 30%, așa cum a anunțat inițial guvernul).

În ceea ce privește momentul pensionării, limita minimă de vârstă crește de la 50 la 51 de ani în 2026 și la 60 de ani în 2035. Pe de altă parte, o modificare importantă a legii este că pensia nu poate depăși salariul. În ceea ce privește eliminarea pensiilor speciale pentru parlamentari, potrivit Opoziției, legea prevede „elemente lăsate nereglementate cu rea-credință, tocmai pentru a exista motive de declarare a legii ca fiind neconstituțională”. Reprezentanții opoziției parlamentare au susținut că modalitatea de adoptare a acestei legi este similară cu cea din 2021, când a mai existat o încercare de „eliminare” a pensiilor speciale. Cu alte cuvinte, tocmai procedura accelerată din 2021 și adoptarea legii atunci în regim de urgență a fost cea care a determinat Curtea Constituțională a României (CCR) să declare neconstituțională încercarea de eliminare a pensiilor speciale pentru parlamentari. După ce legea a fost adoptată în 2021, peste 70 de foști parlamentari au dat Parlamentul în judecată, susținând că legea este neconstituțională. Ca urmare, instanțele din toată țara au sesizat CCR, cerându-i să revizuiască Legea 7/2021 de modificare a Legii 96/2006 privind Statutul deputaților și senatorilor. Curtea Constituțională a explicat în motivarea deciziei de declarare a neconstituționalității legii că legea a fost adoptată „de fapt într-o procedură de urgență, fără a fi fost solicitată, iar condițiile de solicitare a adoptării legii într-o procedură de urgență sunt reglementate de Constituție”.

Actuala modificare, în iunie 2023, prevedea că „tăierea” se va face nu doar pentru viitorii parlamentari, ci și pentru cei care primesc astăzi aceste pensii. Astfel, există deja foști parlamentari care au anunțat că vor merge în instanță. Exact pe „modelul” din 2021. Legea specială a pensiilor, adoptată înainte de vacanța parlamentară, avea prevederi vădit neconstituționale, cum ar fi recalcularea pensiilor în plată și impozitarea acestora. Ca urmare, la începutul lunii august, CCR a declarat neconstituționale mai multe prevederi care încercau să alinieze legea pensiilor speciale la cerințele de reformă ale Comisiei Europene și ale Băncii Mondiale, o etapă importantă în cadrul PNR. Decizia CCR a fost luată în unanimitate, iar anunțul a fost făcut chiar de președintele CCR, Marian Enache.

„Reducerea bazei de calcul și alte aspecte afectează independența justiției, iar recalcularea pensiilor de serviciu aflate în plată afectează componenta de neretroactivitate”, a spus Marian Enache.

Într-o scrisoare trimisă în luna martie guvernului de la București, Comisia Europeană a criticat proiectul de lege, care se afla atunci în procedură legislativă. Potrivit Comisiei, punerea sa în aplicare ar avea un impact foarte limitat asupra reducerii cheltuielilor cu pensiile, ar genera doar economii limitate și nu abordează principiul echității. Prin urmare, a cerut reduceri „reale” ale pensiilor magistraților și ale militarilor, în același timp cu o recalculare a pensiilor speciale. Până în 2015, doar magistrații beneficiau de pensii speciale, reglementate de o legislație mai veche (303/2004), modificată ulterior.

Practic, prima lege a pensiilor speciale a fost adoptată în România în 2015, inițiată de fostul vicepremier al guvernului USL de la acea vreme, generalul în retragere Gabriel Oprea. Legea prevedea că 65% din nivelul soldelor și indemnizațiilor militare obținute în ultimele cinci luni vor constitui baza de calcul a pensiei. În Parlament, legea a fost modificată și au fost majorate indemnizațiile din ramură, inclusiv indemnizația de hrană sau de uniformă, iar vârstele de pensionare au fost coborâte.

Au urmat apoi o serie de legi pentru diverse categorii: parlamentari (357/2015), Curtea de Conturi (7/2016), diplomați (216/2015), funcționari parlamentari și personal aeronautic (legea 83/2015). Privilegiile au continuat, iar în 2017, după ce PSD a câștigat alegerile, guvernul condus de Mihai Tudose a emis Ordonanța 59/2017 prin care stabilea că toate pensiile speciale, nu doar cele ale militarilor, vor fi indexate anual în funcție de inflație, iar dacă inflația scădea, acestea rămâneau neschimbate. În acest moment, guvernul condus de Marcel Ciolacu este contra cronometru în privința legii pensiilor speciale. Parlamentul ar trebui să adopte această lege în mai puțin de o lună pentru a putea solicita Comisiei Europene cea de-a treia tranșă. Dacă acest termen nu va fi respectat și dacă legea nu va fi elaborată în conformitate cu cerințele Comisiei, România riscă să piardă banii europeni.

The text was translated by an automatic system