România trebuie să adere la Schengen, românii merită să fie respectați

Acum sau niciodată. Am putea încheia povestea eforturilor de până acum ale României de a adera la spațiul Schengen, în așteptarea ultimului (dar poate nu și a ultimului) capitol, care ar trebui să fie scris la începutul lunii decembrie a acestui an.

Dincolo de exaltări și dezamăgiri – căci și românii au avut parte de declarații de genul „am făcut tot ce ni s-a cerut, acum nu mai putem fi refuzați” – din partea politicienilor noștri, dar și de mai desele „nu sunteți încă pregătiți” – din partea altora, pe acest subiect, există câteva constante în cei aproape 15 ani de când este dezbătut, care nu pot fi ignorate: condiționalitățile tehnice cerute de Europa au fost îndeplinite de mult timp; rămâne bizar, chiar dacă este greu de demonstrat, că refuzul repetat al unor state este legat de anumite interese personale (vezi cazul Olandei și al Portului Constanța); condiționarea primirii în Schengen de ridicarea MCV, deși este o chestiune de bun simț până la urmă, nu ar trebui folosită de fiecare dată când nu există alte contraargumente. Atunci, de ce batem din nou la uși închise? Mai ales că acum există o conjunctură favorabilă – cum ar fi momentul deciziei României de a adera la NATO, după ce a acordat spațiu de survol pentru avioanele americane, înainte de sfârșitul războiului din Kosovo – în care Occidentul se pregătește să mute camioane, trenuri, nave, avioane cu alimente, medicamente etc. pentru armata ucraineană din Vest în Est, în timpul iernii. Să fie vorba de incapacitatea politicienilor români aflați la conducerea țării în ultimii 15 ani de a negocia această faptă cu Occidentul?

Parlamentul European a adoptat marți,¹⁸ octombrie, cu o largă majoritate, o rezoluție prin care cere Consiliului European să ia măsurile necesare pentru a admite România și Bulgaria în spațiul Schengen.

Observând că spațiul Schengen este „una dintre cele mai mari realizări ale Uniunii Europene”, deputații subliniază că statele membre nu au luat încă o decizie unanimă privind admiterea Bulgariei și României, deși cele două țări îndeplinesc de mult timp condițiile necesare. Potrivit comunicatului de presă emis în urma votului, PE consideră că menținerea controalelor la frontierele interne este discriminatorie și are un impact negativ asupra vieții lucrătorilor mobili și a cetățenilor.

Obstrucționarea importurilor, exporturilor și a liberei circulații a mărfurilor în porturi dăunează, de asemenea, pieței unice a UE, se arată în comunicatul de presă al PE. Potrivit documentului, până la sfârșitul anului 2022, Consiliul ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a adopta o decizie privind admiterea României și Bulgariei în spațiul Schengen de liberă circulație.

Poziția PE are valoare politică și poate fi considerată un semnal, dar decizia aparține Consiliului și ar trebui să fie luată în cadrul Consiliului JAI din^8-9 decembrie. Între timp, experții Comisiei ar trebui să elaboreze un raport tehnic de (re)evaluare.

Rezoluția PE a fost adoptată cu 547 de voturi pentru, 49 împotrivă din partea partidelor extremiste și 43 de abțineri din partea reprezentanților partidului premierului olandez Mark Rutte. Ar putea fi acesta un semn că Olanda se va opune din nou aderării?

În urma votului din PPE, fostul premier tehnocrat Dacian Cioloș, acum europarlamentar Renew, a susținut că eșecul României de a adera la Schengen se datorează „politicii de măcelărie” a fostelor guverne incapabile să negocieze acest obiectiv. Alți doi europarlamentari români, Vasile Blaga, fost ministru de interne în guvernul PDL Emil Boc, care anunțase la vremea respectivă că România a finalizat pregătirile și îndeplinește condițiile tehnice pentru Schengen, și Corina Crețu, fost consilier prezidențial al președintelui PSD Ion Iliescu, pun eșecul pe seama „diplomației” și, în același timp, avertizează asupra unui val crescând de euroscepticism în cele două țări în urma unui eventual refuz.

„Există trei argumente care ar trebui să ducă la o decizie rapidă privind integrarea României și Bulgariei în spațiul Schengen. În primul rând, există argumentul tehnic, care ar trebui să fie suficient, așa cum a fost suficient pentru celelalte state membre care sunt deja membre ale spațiului Schengen. România îndeplinește toate condițiile tehnice pentru Schengen, iar războiul din Ucraina a fost un test pentru frontiera externă a UE, pe care România l-a trecut cu brio. Al doilea argument este cel moral: Europa ne învață de ani de zile lecția solidarității. Solidaritate în fața războiului pentru refugiați și migranți, solidaritate în fața crizei energetice. România și-a făcut temele fără comentarii. Ne-am arătat solidaritatea fără rezerve și nu pentru că ne-a obligat cineva să o facem. Am făcut-o pentru că cetățenii români cred în aceste valori. Întrebarea este: este Europa capabilă să pună în practică până la capăt lecția pe care o predă? Al treilea argument este unul practic, care privește viitorul Uniunii Europene. Acest viitor este amenințat de euroscepticism și vedem acest lucru tot mai des în alegerile naționale. Viitorul UE depinde de modul în care aceasta îi tratează pe cetățenii fiecărui stat membru. Refuzul de a lua o decizie legitimă cu privire la integrarea României și Bulgariei în Schengen nu creează un val de euroscepticism în aceste două țări? Nu este suficientă lecția Brexit-ului?”, a declarat eurodeputatul Vasile Blaga în Parlamentul European, citat de presa română.

„Este foarte trist. De 11 ani și mai bine îndeplinim toate condițiile de intrare în Schengen și tot timpul au existat egoisme legate de alegerile electorale din diferite țări ale UE.. Țările de Jos amenință de mai mulți ani cu dreptul de veto, iar chestiunea Schengen nu a fost inclusă până acum pe ordinea de zi a Consiliului JAI. Mi se pare că românii nu merită acest tratament pe care le primim de ani de zile, pentru că îndeplinim toate condițiile și cred că este o lipsă de solidaritate nepotrivită pentru vremurile pe care le trăim, vremuri în care încrederea în UE ar putea foarte bine să scadă, din cauza acestor nedreptăți uriașe pe care le trăiesc cetățenii români. Este un eșec al diplomației, dar încă mai avem speranța că în decembrie va fi pus pe ordinea de zi, așa cum am sperat. Noi, însă, suntem țara de la granița care apără granița prin care trece grâul din Ungaria, din Ucraina spre Vest și invers, așa că era momentul ca România să negocieze foarte clar niște avantaje pentru poporul român”, a declarat pentru Euronews România europarlamentarul Corina Crețu, membră a Grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților, Corina Crețu.

Premierul Nicolae Ciucă și președintele Klaus Iohannis sunt optimiști că Occidentul „va recunoaște tot ce am făcut” în războiul din Ucraina.

Premierul Nicolae Ciucă a declarat, într-un interviu acordat Bloomberg la începutul lunii august, că se așteaptă ca România să adere la Schengen în acest an și că Bruxelles-ul va renunța la Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) pentru țara noastră.

Ciucă a declarat că se așteaptă ca România – după mai mult de un deceniu de așteptare – să obțină intrarea în spațiul Schengen înainte de sfârșitul anului, un pas care ar elimina așteptările lungi la granițele României cu alte state UE și ar crește atractivitatea României pentru investitorii străini. Bruxelles-ul va renunța, de asemenea, la un regim care monitorizează progresele României în reformarea sistemului judiciar și în eliminarea corupției, a declarat oficialul român, după ani de critici din partea executivului UE.

„Tot ceea ce am făcut de când a început conflictul arată că suntem pregătiți să devenim membru Schengen”, a spus Ciucă, referindu-se la spațiul UE fără controale la frontiere.

„Chiar ne așteptăm ca toți ceilalți lideri europeni să recunoască tot ceea ce am făcut”, a susținut premierul Ciucă.

Președintele Klaus Iohannis s-a declarat, de asemenea, „optimist”, dar rezervat în privința unui orizont de timp. După o vizită cu premierul olandez Mark Rutte la baza militară de la Cincu, el a declarat că a transmis „așteptarea legitimă” a României de a adera la spațiul Schengen.

„Sunt optimist”, a declarat Klaus Iohannis, dar a precizat că nu vrea să facă „o declarație extrem de optimistă în privința duratei”.

Mark Rutte a declarat că Olanda „nu este, în principiu, împotriva acestui lucru”. Întrebat dacă ar putea fi de acord cu aderarea României în acest an, premierul olandez a răspuns: „Nu vă pot da un termen limită”.

Dar politicianul olandez a adus MCV-ul în ecuație. El a spus că România „trebuie să fi făcut destui pași pozitivi” pentru a avea „un stat de drept mai bun din punct de vedere structural” înainte de a deveni membră a spațiului Schengen și că ar dori să vadă un raport MCV despre cum se descurcă Bucureștiul în detectarea și rezolvarea cazurilor de „corupție și crimă organizată”.

„Olanda nu este în principiu împotriva aderării României, credem că toate țările care îndeplinesc condițiile ar trebui să adere. (…) Este foarte important ca toate informațiile să fie pe masă, Comisia Europeană lucrează la asta acum. Aceasta este procedura în Schengen. Olanda nu se opune aderării României la Schengen, dar trebuie să o facem într-un mod transparent și corect. De aceea am menționat MCV-ul”.

„Trebuie să avem suficiente măsuri pozitive și trebuie să avem un stat de drept structural mai bun. S-au făcut foarte mulți pași, ce trebuie stabilit acum în MCV, despre corupție, despre crima organizată, asta este MCV-ul, ei lucrează la asta pentru a evalua și apoi trebuie să evaluăm împreună”, a declarat premierul olandez la Cincu, județul Brașov.

Până de curând, Germania, Franța, Finlanda și Țările de Jos au rămas, în spațiul public, țările care au exprimat poziții, dacă nu împotriva, cel puțin sceptice cu privire la aderarea noastră la Schengen. Formularea franco-germană a fost mai degrabă aceea că spațiul Schengen ar trebui reformat înainte de o nouă extindere, iar între timp Germania și Franța și-au declarat sprijinul pentru România.

Aceste țări formează un grup informal de ambasade străine la București care sunt foarte preocupate de evoluția reformelor în justiție, statul de drept și MCV, după cum reiese din scrisorile pe care le-au trimis de-a lungul anilor autorităților române de la București pe această temă (Statele Unite s-au alăturat adesea acestora în eforturile lor de comunicare publică, dar nu joacă un rol în chestiunea Schengen).

Așadar, chiar dacă nu mai trebuie să convingem nici Germania – care, în epoca Merkel, era unul dintre partenerii de dialog care aveau nevoie de „argumente”, nici Finlanda, care urmează același discurs de acceptare, în afară de Olanda, Suedia rămâne de convins. Contra-argumentul: MCV.

„Suedia a luat notă de discursul cancelarului Scholz (…) Guvernul suedez evaluează în prezent numeroase aspecte în contextul viitoarei președinții a Consiliului UE din prima jumătate a anului 2023. Schengen și procesul de revizuire se numără printre aceste chestiuni. Securitatea cetățenilor UE, lupta împotriva criminalității organizate și protecția valorilor UE vor fi pietrele de temelie ale președinției suedeze. În ceea ce privește MCV, așteptările noastre sunt de a vedea o continuare a obligațiilor Comisiei de a evalua progresele României în cadrul mecanismului și de a implementa recomandările MCV”, a declarat Therese Hydén, ambasadorul Suediei în România, citată de publicația online românească Panorama.

De altfel, raportul privind statul de drept, elaborat în această vară de Comisia Europeană, menționează, printre altele, nivelul ridicat al corupției din țara noastră și reducerea atribuțiilor DNA, dar documentul își exprimă îngrijorarea și cu privire la independența și libertatea presei.

Raportul MCV din iunie 2021 a fost, de asemenea, dur, pentru că la acea dată România nu desființase încă Secția Specială, lucru care s-a întâmplat între timp, dar și pentru că modificările aduse legilor justiției de fosta putere politică nu au fost anulate. De asemenea, modul de funcționare a CSM și a Inspecției Judiciare, precum și numirea șefilor marilor parchete s-au numărat printre obiecțiile formulate de Comisia Europeană.

Și faptele bizare rămân…

Cum ar fi faptul că aderarea României la spațiul Schengen ar putea amenința supremația portului olandez Rotterdam, considerat de unii drept o speculație, de alții argumentul care explică totul.

Cu o platformă logistică adecvată pe teritoriul României, portul Constanța ar putea crește semnificativ volumul de mărfuri tranzitate prin el și, după cum susțineau specialiștii în domeniu în urmă cu câțiva ani, ar putea crea aproximativ 100.000 de locuri de muncă suplimentare. Sau fiecare loc de muncă creat în Constanța înseamnă unul mai puțin în Rotterdam, au argumentat ei. Potrivit datelor publicate de guvern, anul trecut, prin portul Constanța au trecut 65 de milioane de tone de marfă. În comparație, însă, portul Rotterdam gestionează peste 450 de milioane de tone de marfă pe an, iar căile navigabile sunt întreținute impecabil, iar infrastructura este excelentă.

„Noi, statul român, suntem afectați de această problemă, mai nou, din câte știu eu, toată partea de vest a României preferă să își facă importurile navale prin Rotterdam, să vină pe partea de Main-Rhin, pe partea ungurească în România”, spunea în urmă cu câțiva ani Daniel Georgescu, directorul Administrației Canalelor Navigabile, Daniel Georgescu.

Cert este că intrarea României în spațiul Schengen ar aduce beneficii majore pentru economie, după cum a explicat ministrul Finanțelor, Adrian Câciu. Un rol important îl joacă exporturile, care ar fi mult simplificate. În prezent, controalele vamale la frontierele cu țările din spațiul de liberă circulație înseamnă timp pierdut pentru transportatorii români. Transportatorii, care cer de ani de zile guvernelor să grăbească intrarea în spațiul Schengen, spun că acest lucru le-ar crește competitivitatea externă, deoarece blocajele la vămile românești spre Ungaria și Bulgaria înseamnă pierderi între 800 și 1.000 de euro pe zi pentru fiecare camion blocat, potrivit Ziarul Financiar.

Sau faptul că Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) din cadrul Ministerului de Interne a semnat marți un contract cu compania olandeză Damen pentru achiziționarea a două nave multirol pentru pompieri. Contractul a fost semnat în cadrul unei ceremonii publice, iar șeful IGSU, Raed Arafat, a declarat că navele au costat 20 de milioane de euro și, respectiv, 24 de milioane de euro. Contractul a fost semnat cu o zi înainte de vizita premierului olandez Mark Rutte în România.

The text was translated by an automatic system