Rusia și Ucraina: Summitul UE și reuniunea SUA-Rusia la Riad

„Complicat” este adjectivul potrivit pentru a descrie ceea ce s-a întâmplat în ultimele câteva ore. Mai întâi summitul UE, apoi întâlnirea de la Riad dintre oficialii americani și ruși. Rezolvarea conflictului de la porțile Europei, care durează deja de trei ani, nu este atât de aproape. Dimpotrivă, tensiunile dintre diverșii actori implicați par să fi escaladat. Trump, susținător al summitului din Arabia Saudită, a fost clar: „Am auzit că ei (referindu-se la ucraineni) nu au fost invitați la negocieri. Dar ei au fost acolo timp de trei ani. Ei ar fi trebuit să rezolve problema mult mai devreme. Nu ar fi trebuit să înceapă războiul”. De cealaltă parte, președintele Zelenski a replicat: „Deciziile privind încetarea războiului din Ucraina nu pot fi luate fără Ucraina. Condițiile nu pot fi impuse fără implicarea noastră”. O luptă cu patru brațe, care nu exclude un amestec de știri false (cum ar fi originea războiului) și anunțuri exprese (cum ar fi trimiterea de trupe UE în Ucraina).

Poziția SUA

În timpul lungii campanii electorale care a precedat victoria și instalarea sa la Casa Albă, Trump a promis în repetate rânduri că va pune capăt războiului din Ucraina, că va fi recunoscut ca cel care va pune capăt conflictelor din lume, în general. Pentru că nu trebuie uitat că, până acum o săptămână, interferența SUA în negocierile dintre Israel și Hamas a fost puternică, atât de mult încât a condiționat eliberarea ostaticilor; rezultatul întâlnirii dintre Trump și Netanyahu nu a fost pe placul Hamas, la fel cum liderului israelian nu i-au plăcut pozițiile Egiptului și Iordaniei privind primirea poporului palestinian. O situație încâlcită. Echilibrul dintre părți rămâne extrem de precar, dar astăzi, atenția SUA s-a mutat pe celălalt front: cel ruso-ucrainean. Aici, din nou, magnatul a adoptat o poziție foarte clară, excluzând complet Ucraina, în ciuda faptului că a avut contacte cu Zelenski în zilele următoare inaugurării. Potrivit lui Trump, Ucraina și, în consecință, Europa (deși nu a spus acest lucru în mod explicit), nu a făcut nimic concret pentru a pune capăt războiului și, prin urmare, consideră că poate gestiona orice negocieri cu Rusia fără a-i consulta pe cei direct implicați. În plus, de la reședința sa din Mar-a-lago, președintele SUA, vorbind cu reporterii, a sugerat, de asemenea, că rata de aprobare a lui Zelenski ar fi „la 4%”: o referire clară la necesitatea, din punctul său de vedere, a unor noi alegeri în Ucraina. În această privință, răspunsul lui Zelensky nu a întârziat să apară, acuzându-l pe magnat că trăiește „într-o bulă de dezinformare”. Trump consideră că pasul făcut este util pentru o rezoluție reală. Nu în ultimul rând pentru că, potrivit informațiilor apărute după întâlnirea din 18 februarie, ar exista deja un acord pentru o întâlnire față în față cu Putin, probabil în martie sau chiar, potrivit unor surse credibile de la Kremlin, încă de la sfârșitul lunii februarie. Cei doi ar fi vorbit deja la telefon timp de peste o oră și jumătate, găsind mai multe puncte de acord în timpul discuției. Rămâne un mare semn de întrebare cu privire la rolul pe care, pentru Trump, Europa va trebui să îl joace în această viziune bidirecțională. În timp ce, pe de o parte, el s-a declarat în favoarea trimiterii de către UE a trupelor de menținere a păcii în Ucraina, o idee vehiculată doar de unele state, dar nu împărtășită de toate, pe de altă parte, nu a menționat niciodată țările UE ca posibili parteneri în această negociere. Se deschide astfel un scenariu care nu fusese luat în considerare până acum câteva săptămâni: un pact în două sensuri. Statele Unite își schimbă fața foarte rapid; Trump a preluat funcția în urmă cu doar o lună, însă ordinele executive semnate și strângerile de mână mai mult decât simbolice au redefinit deja SUA și ceea ce vor reprezenta pentru restul lumii în următorii ani. Depinde de Europa, în acest caz, să afle cum să facă față acestei noi realități.

Summitul UE din Franța

Cu siguranță nu este ușor să găsești o nouă cheie, dar se presupune că UE nu dorește să acționeze fără SUA. Acest lucru a fost spus de Giorgia Meloni, care a fost, de asemenea, prezentă la Ziua Inaugurării, și reiterat de Ursula von der Leyen în ultimele ore. Cooperarea strânsă dintre SUA și UE care a caracterizat ultimii ani, în legătură cu războiul dintre Rusia și Ucraina, pare să fi ajuns la un punct de cotitură: este pe cale să se încheie sau să se reînnoiască, dar cu o piele diferită? Președintele Comisiei Europene a fost cel care, după summitul de luni, s-a întâlnit la Bruxelles cu generalul american Kellogg, trimisul SUA pentru problema ruso-ucraineană. A fost o ocazie pentru von der Leyen să reitereze „rolul fundamental al UE în asigurarea stabilității financiare și a apărării Ucrainei, cu un angajament total de 135 de miliarde de euro, mai mult decât orice alt aliat”, potrivit notei oficiale difuzate imediat după întâlnire. Președinta a adăugat, de asemenea, că angajamentul european nu va înceta; dorind, prin urmare, o pace durabilă, ea nu a omis să menționeze că orice negociere trebuie să se bazeze pe independență, suveranitate și integritate teritorială. În sfârșit, a fost exprimată dorința de a lucra în sinergie cu Statele Unite. Un punct, acesta, care este fundamental pentru a sublinia excluderea de la întâlnirea preliminară de marți, 18 februarie, dintre Rusia și SUA. Printre plângerile legate de trimiterea trupelor de menținere a păcii la frontieră se numără cele ale Giorgiei Meloni, care a vorbit în numele Italiei. Prim-ministrul, după cum dezvăluie surse oficiale, nu vede această soluție ca fiind eficientă; potrivit lui Meloni, există alte căi de urmat, căi care nu ar implica implicarea militară în acest conflict de lungă durată. În ceea ce privește perplexitatea, liderul italian, la fel ca von der Leyen, nu face compromisuri cu privire la posibilitatea unei înstrăinări între SUA și UE, deoarece „implicarea Statelor Unite” este fundamentală, „în contextul euroatlantic se întemeiază securitatea europeană și americană”. De aceeași părere este și cancelarul german Olaf Scholz care, la finalul summitului găzduit de Macron, nu numai că a ținut să reitereze răspicat că problema trimiterii de trupe nu este nici împărtășită și nici de investigat în prezent, dar a și afirmat că ‘salutăm foarte mult faptul că vorbim despre pace, dar aceasta nu poate fi un diktat, nu poate fi impusă Ucrainei’. Potrivit liderului german, este indispensabil să se acționeze în acord cu Statele Unite și nu trebuie să existe, din punctul său de vedere, o diviziune a muncii, cu atât mai puțin a responsabilității pentru ceea ce se întâmplă pe teritoriul ucrainean. De fapt, Scholz a explicat presei: „NATO se bazează pe faptul că întotdeauna acționăm împreună și împărțim riscurile. Acest lucru nu trebuie să fie pus la îndoială”. În ultimele ore, ministrul de externe, Antonio Tajani, și-a exprimat, de asemenea, punctul de vedere, nu cu privire la un armistițiu, ci la o încheiere reală a conflictului. De fapt, ministrul a explicat că Rusia este înclinată să pună capăt ostilităților deoarece se teme de reînarmarea Ucrainei. Vorbind cu Bruno Vespa la TV, Tajani a mai spus că ne confruntăm cu un „joc de șah” complicat în care SUA lucrează pe două fronturi: distanțarea Rusiei de China și încercarea de a apropia Rusia din punct de vedere politic, încercând să găsească o cheie pentru rezolvarea războiului. În cele din urmă, el a împărtășit apelul telefonic al secretarului de stat al SUA către miniștrii de externe ai NATO pentru a-i informa cu privire la conținutul reuniunii de la Riad.