Subscribe
Acestea sunt ore cruciale pentru conflictul dintre Rusia și Ucraina, care durează de mai bine de trei ani. Medierea lui Donald Trump nu a produs încă rezultate tangibile, iar același lucru se poate spune despre Europa, care continuă să îl sprijine pe Zelensky și pe oamenii săi și se gândește chiar la o posibilă implicare directă. ReArm Europe a fost redenumită Readiness 2030, dar substanța nu se schimbă: este o cursă pentru apărarea armată, iar cele 800 de miliarde propuse de von der Leyen sunt încă prevăzute. UE, printre altele, a „sensibilizat” de asemenea cetățenii cu privire la posibilitatea de a avea o trusă de urgență, făcând aluzie la posibilitatea unui pericol iminent. Încă nu există semne de destindere între părți, de fapt, Rusia ezită cu privire la propunerile lui Trump și abordează planurile UE catalogându-le drept false. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a subliniat în ultimele ore cum, din punctul de vedere al Kremlinului, dorința de a desfășura „forțe occidentale de menținere a păcii în Ucraina – în special din partea Londrei și Parisului – este de fapt transformarea unei intervenții militare”. Așadar, climatul este departe de a fi relaxat.
Întâlnirea de la Riad
Marțea trecută, 25 martie, SUA și Ucraina s-au întâlnit la Riad pentru a se angaja în discuții privind încetarea focului. Scopul lui Trump este de a ajunge la acorduri benefice pentru economia SUA, dar și de a se asigura că sunt luate măsuri pentru cristalizarea războiului. Este de la sine înțeles că vorbim despre o încetare temporară a focului, și nu despre o intervenție pe termen lung, așa cum solicită președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. În timpul discuțiilor, au fost puse bazele unor negocieri, cum ar fi posibilitatea de a obține o navigație sigură în Marea Neagră. Practic, în nota difuzată de SUA, eliminarea utilizării forței și încetarea folosirii navelor comerciale în scopuri militare par să fie o condiție. Kievul confirmă, dar și afirmă că cea mai mică încălcare, sau ieșirea navelor militare rusești din partea de vest a Mării Negre, ar reprezenta fără îndoială o amenințare la adresa poporului ucrainean, care s-ar simți atunci pe deplin îndreptățit să se apere, după cum a explicat ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov. Pe scurt, este ca o plimbare pe sârmă. Pe de altă parte, Rusia ar cere, în acord cu SUA, reintroducerea pe piețele mondiale și ar obține astfel „ca restricțiile sancțiunilor să fie ridicate asupra Rosselkhozbank și a altor instituții financiare, care oferă operațiuni pentru comerțul internațional cu alimente și îngrășăminte, și că se va realiza și conectarea lor așteptată la sistemul Swift”, după cum a declarat Maria Zakharova. Rămâne deschisă și problema legată de sursele de energie: în notele eliberate, deci atât cea referitoare la cererile Ucrainei, cât și cea referitoare la Rusia, ar exista și un angajament de a nu lovi instalațiile energetice ale ambelor țări. În sfârșit, punctul privind eliberarea ostaticilor: Zelenski și oamenii săi au cerut schimbul prizonierilor de război, în special al copiilor care, împotriva voinței lor, au fost transferați în Rusia. Trump persistă în dorința de a „pune capăt crimelor, de a obține o pace durabilă”, dar în ciuda discuțiilor și a cuvintelor cheltuite, atacurile rusești din ultimele zile nu au încetat. Prin urmare, va trebui să treacă mult timp până când vom ajunge să vorbim despre negocieri reale și o pace cu termen. Nu în ultimul rând pentru că, în ceea ce privește discuțiile care vor avea loc în schimb între Moscova și SUA, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a subliniat deja că acestea se vor desfășura cu ușile închise și că nu va fi posibil să avem acces la conținutul zilei. În orice caz, chiar și luând în considerare tot ceea ce s-a întâmplat în ultimele săptămâni, posibilitatea de a-i vedea pe Putin și Zelenski stând la aceeași masă nu a fost nici măcar aventurată.
Partea europeană: reuniunea din 27 martie și declarațiile lui Macron
Între timp, Europa face și ea pași înainte, dar nu întotdeauna într-un mod coerent. Există dezacorduri între diferitele state membre ale UE cu privire la ce să facă, în special în ceea ce privește trimiterea de trupe în Ucraina. Franța a preluat inițiativa, găzduind summitul din 27 martie, dar și fiind, alături de Anglia, un susținător al unei posibile desfășurări a forțelor de menținere a păcii și al unui sprijin deplin pentru Ucraina. Scopul, a precizat mereu Macron, este obținerea unei păci durabile. Astfel, armistițiul de 30 de zile ipotetizat de SUA ar fi în mod evident un lucru bun, dar este necesar, potrivit liderului francez, să se pună bazele restabilirii unui echilibru internațional solid printr-un armistițiu permanent. Un rezultat dificil, având în vedere că Rusia nu aprobă în niciun fel trimiterea de soldați UE în Ucraina și nici UE nu este înclinată să pună capăt sancțiunilor; dimpotrivă. Chiar ultimul summit de la Paris s-a soldat cu un „nu” unanim al țărilor UE și NATO la încetarea sancțiunilor impuse Moscovei, precum și cu elaborarea unei strategii care să permită Europei să se apere fără America, în cazul în care relația de încredere dintre părți s-ar rupe. Deși Marcon, la conferința de presă, a numit SUA un aliat de încredere. Președintele francez a adăugat că o delegație anglo-franceză ar putea fi trimisă în curând în Ucraina pentru a sprijini trupele. În plus, Franța și Marea Britanie planifică o forță de reasigurare menită să ajute Ucraina, care va „opera în aer, pe uscat și pe mare”. În acest punct, însă, nu există încă unanimitate. Italia, alături de Germania, se numără printre țările care, încă din primul moment, au pus multe frâne trimiterii de trupe în Ucraina, chiar dacă numai pentru misiuni de menținere a păcii. În ultimele săptămâni, atât premierul Meloni, cât și ministrul de externe Tajani au reiterat în mai multe rânduri că Italia va fi ferm alături de poporul condus de Zelenski, dar că nu va trimite trupe și nici nu crede că este oportun să se vorbească despre acest subiect în acest moment. Într-o notă difuzată de Palazzo Chigi chiar în ultimele ore, aflăm că premierul italian, în timpul summitului de la Paris, a confirmat angajamentul tuturor partenerilor europeni și occidentali de a dori să obțină o pace justă și durabilă și, de asemenea, a precizat că trebuie discutate „garanții de securitate solide și credibile” care să găsească „fundament în contextul euro-atlantic, de asemenea pe baza unui model care, în parte, poate urmări ceea ce este prevăzut la articolul 5 din Tratatul de la Washington”. Încă o dată, premierul a insistat afirmând că Italia nu va trimite sub nicio formă trupe pe teritoriul ucrainean și a cerut ca orice eventuală încetare a focului să aibă în vedere în special școlile și spitalele: pe scurt, infrastructura civilă. În acest moment, însă, răspunsul Statelor Unite la procesul de apărare pus în aplicare de Europa este încă neclar. Războiul tarifelor, cu siguranță, nu dă speranțe pentru o rezoluție care ar vedea UE și SUA mergând una alături de cealaltă, dar, așa cum a subliniat Macron în timpul discursului său, există încă speranța că, având în vedere contextul geopolitic, Trump va renunța la ceea ce a declarat cu privire la tarife în ultimele luni. În caz contrar, Franța a declarat că este gata să colaboreze îndeaproape cu „Comisia Europeană pentru a sprijini toate sectoarele economice care vor fi afectate și pentru a oferi soluții. În orice caz, nu cred că această decizie va spori creșterea și prosperitatea societăților noastre. Prin urmare, sper că, după unele anunțuri, președintele Trump va revizui această decizie”.