Subscribe
O întrebare se află pe buzele tuturor liderilor politici europeni: își va exercita Ungaria dreptul de veto în negocierile de aderare a Ucrainei?
Premierul ungar Viktor Orban amenință că va „arunca în aer” summitul Consiliului European care va avea loc la jumătatea lunii decembrie. „Războiul” pe care liderul naționalist de la Budapesta l-a declarat Bruxelles-ului a intrat într-o nouă fază: Ungaria amenință că își va exercita dreptul de veto asupra chestiunii deschiderii negocierilor de aderare a Ucrainei la blocul comunitar, care se află în centrul discuțiilor la reuniunea șefilor de stat și de guvern din UE, care se va desfășura la Bruxelles între 14 și 15 decembrie.
Motivul lui Orban: Ucraina este „la ani lumină” de Uniunea Europeană, iar aderarea sa ar răsturna sistemul de distribuire a fondurilor UE. Pentru a evita un eșec al summitului din 14-15 decembrie privind aderarea Ucrainei, în condițiile în care Comisia Europeană a recomandat începerea negocierilor, președintele Consiliului European, Charles Michel, a efectuat o vizită la Budapesta. Deși concluziile nu au fost enunțate oficial, probabil în timp ce Viktor Orban a amintit cum Ungaria a reușit să blocheze, alături de Turcia, aderarea Suediei la NATO și a fluturat independența față de Bruxelles, președintele CE a amintit că până acum în Ungaria nu a intrat niciun euro din actualul buget al UE și că banii din PNDR destinați statului maghiar sunt încă blocați pentru „abateri” anterioare.
A reușit Charles Michel, în această întâlnire bilaterală, să „convingă” Ungaria să nu saboteze summitul din decembrie? La finalul reuniunii nu a avut loc nicio conferință de presă.
„Consultările au fost aprofundate”, a scris Charles Michel pe Facebook.
„Unitatea Uniunii Europene necesită eforturi constante și aceasta este principala noastră forță”, a spus el.
La rândul său, premierul ungar a relatat pe pagina sa de socializare că a fost „o discuție utilă”, fără a oferi mai multe detalii.
Ungaria se opune unui ajutor financiar de 50 de miliarde de euro al UE pentru Ucraina
Viktor Orban nu se opune doar aderării Ucrainei, ci și unui nou pachet de ajutor financiar de 50 de miliarde de euro care urmează să fie acordat Kievului de către Uniunea Europeană. Sprijinul financiar este menit să ajute la funcționarea statului ucrainean devastat de război. Vizita lui Charles Michel la Budapesta a avut loc la câteva zile după ce liderul de la Budapesta i-a trimis o scrisoare în care îi cerea o „discuție strategică urgentă” cu privire la acest sprijin al UE și la impactul sancțiunilor împotriva Moscovei.
„Consiliul European nu este în măsură să ia decizii-cheie privind garanțiile de securitate pentru Ucraina, sprijinul financiar suplimentar, o nouă consolidare a regimului de sancțiuni al UE (împotriva Rusiei) sau privind viitorul procesului de extindere, dacă nu se ajunge la un consens asupra viitoarei noastre strategii față de Ucraina”, a declarat Viktor Orban în documentul trimis președintelui CE, citat de AFP.
De asemenea, Viktor Orban a spus foarte clar, cu o altă ocazie, că promisiunea făcută Ucrainei de a fi primită în UE a fost „greșită” și că scopul său va fi „să o corecteze”. Această „corecție” ar fi, de fapt, o opoziție prin exercitarea dreptului de veto asupra începerii negocierilor de aderare a Ucrainei la UE.
„Obiectivul nostru va fi de a corecta promisiunea greșită de a începe negocierile cu Ucraina, deoarece Ucraina este acum la ani lumină de Uniunea Europeană”, a declarat premierul Viktor Orban.
Viktor Orban nu numai că vrea să blocheze procesul de extindere a UE – prin deschiderea negocierilor cu Ucraina și Republica Moldova -, dar amenință să blocheze și adoptarea Pactului privind migrația și azilul, o chestiune considerată extrem de importantă de multe dintre statele occidentale ale Europei. În plus, în cadrul recentei „consultări naționale” inițiate de guvernul de la Budapesta, poporul maghiar urmează să își exprime atitudinea față de relația cu Ucraina și față de politica europeană în materie de migrație. În ceea ce privește migrația, statele membre ale UE își intensifică eforturile pentru a stabili o politică europeană de migrație eficientă, umanitară și sigură. Aceste politici eficiente urmăresc să garanteze că solicitanții de azil sunt tratați în mod uniform în întreaga Europă. Numai în 2023, numărul de sosiri ilegale în statele membre ale UE a ajuns la 233.139.
Curentul naționalist-extremist a luat amploare în ultima vreme în Europa
Consultarea „pentru suveranitate națională”, îndreptată în mod clar împotriva Bruxelles-ului și a Comisiei Europene, are unsprezece întrebări, care încep toate cu „Bruxelles”. „Bruxelles-ul vrea ghetouri de migranți în Ungaria. Ce părere aveți?” este una dintre întrebările la care trebuie să răspundă maghiarii. În același timp, prim-ministrul Ungariei continuă să amâne procesul de ratificare a aderării Suediei la NATO, în timp ce principalul său adversar, Turcia, a început deja să examineze acordul în parlament.
Viktor Orban spune că Ungaria „nu se grăbește” să ratifice acordul, susținând că „nu există nicio amenințare la adresa securității Suediei”. Atât Ungaria, cât și Turcia trag de timp de luni de zile, invocând diverse motive și încercând să obțină noi concesii. Unul dintre motivele invocate de premierul ungar este faptul că oficialii suedezi au făcut „acuzații nefondate” cu privire la erodarea democrației în Ungaria.
Până la urmă, liderul ungar a spus clar în fața parlamentului său că planul Bruxelles-ului de a elimina dependența Europei de energia rusă este împotriva intereselor blocului comunitar și ale Ungariei. Îngrijorări cu privire la politica de apropiere de Rusia a guvernului FIDESZ există chiar și la Budapesta. Un eurodeputat din partea Partidului Socialist din Ungaria, aflat în opoziție, comentează că blocarea aderării Suediei – și a Finlandei – la NATO este menită să împiedice întărirea NATO, ceea ce este împotriva intereselor Rusiei.
Atunci când Orban s-a opus unui sprijin militar de 20 de miliarde de euro pentru Ucraina, el a condiționat acordul său de eliminarea de către Kiev a băncii maghiare OTP de pe lista de sancțiuni. Autoritățile ucrainene consideră că banca maghiară, care continuă să opereze în Rusia, sprijină războiul prin acordarea de împrumuturi cu dobândă redusă familiilor celor trimiși pe front. În cele din urmă, Ucraina a fost de acord să scoată banca de pe lista neagră, dar Ungaria a considerat că acest lucru nu este suficient și a cerut garanții că banca nu va fi trecută din nou pe listă la un moment dat.
Ungaria a fost amenințată (la fel ca și Polonia) și sancționată prin activarea articolului 7 din Tratatul UE, a fost dusă la Curtea Europeană de Justiție de către Comisia Europeană și condamnată. Fondurile europene din bugetul UE și din PNR au fost blocate. A fost chiar invitat să părăsească UE după un episod în care Orban a comparat „dictatura” Bruxelles-ului cu ocupația sovietică a țării sale. Cu toate acestea, liderul liberal de la Budapesta continuă să ignore și să ironizeze Bruxelles-ul. Și, în același timp, obține concesii. La sfârșitul anului trecut, UE a înghețat 22 de miliarde de euro din bugetul Ungariei pentru perioada 2021-2027, în principal din cauza deficiențelor în ceea ce privește independența sistemului judiciar și drepturile LGBT+. Dar Ungaria a obținut recent de la Bruxelles să deblocheze 920 de milioane de euro ca avans pentru PNDR, Comisia Europeană justificând avansul ca fiind „urgent” pentru a-i permite să implementeze proiecte de combatere a crizei energetice.
Izbucnirile antieuropene ale lui Viktor Orban, unul dintre cei mai longevivi prim-miniștri ai Europei, se înmulțesc, iar discursul său radicalizat pare să devină din ce în ce mai popular. Nu cu mult timp în urmă, premierul slovac Robert Fico, la câteva zile după ce a preluat funcția de șef al guvernului de la Bratislava, a anunțat că țara sa va opri sprijinul militar pentru Ucraina și va bloca ajutorul militar de 20 de miliarde de euro promis de UE. Este clar că Viktor Orban se află din nou în campanie electorală. Curentul naționalist-extremist a luat amploare în Europa în ultima vreme, iar perspectiva ca un număr mare de eurosceptici precum Viktor Orban să intre în legislativul european după alegerile europarlamentare din primăvara anului viitor nu poate decât să dea fiori la Bruxelles.