Subscribe
În august 2021, armata afgană regulată, antrenată de forțele occidentale și loială guvernului lui Ashraf Ghani, s-a dezintegrat rapid în fața ofensivei talibanilor.
Talibanii, care fuseseră răsturnați de invazia condusă de Statele Unite cu aproape două decenii înainte, au recâștigat controlul asupra țării.
La doar câteva ore după cucerirea Kabulului, talibanii au anunțat înființarea Emiratului Islamic al Afganistanului și reimplementarea legii Sharia în interpretarea sa cea mai strictă.
De atunci, situația din țară a rămas complexă și contradictorie.
Talibanii au impus restricții severe asupra drepturilor omului, în special pentru femei și fete, interzicându-le multe forme de angajare și accesul la învățământul superior.
Mișcarea islamică a desfășurat, de asemenea, o amplă campanie de cenzură, arestând și torturând jurnaliști și activiști, și a introdus noi reglementări care limitează și mai mult libertatea de exprimare a femeilor, interzicând chiar utilizarea publică a vocilor lor.
A fost promulgată o nouă lege.
Potrivit Ministerului afgan pentru promovarea virtuții: „Inshallah, vă asigurăm”, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului, „că legea islamică va ajuta foarte mult la promovarea virtuții și la eliminarea viciului”.
Presupusa „intimitate” a vocii feminine este folosită ca pretext pentru a împiedica femeile să dețină funcții publice sau să participe în domenii precum arta sau educația.
Această nouă lege elimină efectiv posibilitatea femeilor de a reveni în politică, artă sau învățământ.
Reducerea lor la „fantome” tăcute și invizibile este întărită de interdicția de a purta haine ușoare, strâmte sau scurte și de a privi bărbații care nu sunt soți sau rude apropiate.
În plus, femeile sunt obligate să se acopere în prezența bărbaților și femeilor nemusulmane pentru a evita să fie „corupte”.
Economia deja fragilă a Afganistanului s-a prăbușit și mai mult după încetarea ajutorului pentru dezvoltare din partea Statelor Unite, a Băncii Mondiale și a altor donatori internaționali.
Peste 90% din populația afgană se confruntă cu insecuritatea alimentară și cu o creștere a numărului de boli legate de malnutriție.
Potrivit Organizației Națiunilor Unite, o treime din cei aproape 40 de milioane de locuitori supraviețuiesc cu pâine și ceai, iar șomajul este generalizat.
În august 2021, armata afgană regulată, antrenată de forțele occidentale și loială guvernului lui Ashraf Ghani, s-a dezintegrat rapid în fața ofensivei talibanilor.
Talibanii, care fuseseră înlăturați de invazia condusă de Statele Unite cu aproape două decenii înainte, au recâștigat controlul asupra țării.
La doar câteva ore după cucerirea Kabulului, talibanii au anunțat crearea Emiratului Islamic al Afganistanului și reinstaurarea legii Shari’a, în interpretarea sa cea mai rigidă.
De atunci, situația din țară a rămas complexă și contradictorie.
Talibanii au impus restricții severe asupra drepturilor omului, în special pentru femei și fete, interzicându-le multe forme de angajare și accesul la învățământul superior.
Mișcarea islamică a desfășurat, de asemenea, o amplă campanie de cenzură, arestând și torturând jurnaliști și activiști și introducând noi reglementări care limitează și mai mult libertatea de exprimare a femeilor, interzicând chiar utilizarea publică a vocilor lor.
A fost promulgată o nouă lege. Potrivit Ministerului afgan pentru promovarea virtuții: „Inshallah, vă asigurăm”, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului, „că legea islamică va fi de mare ajutor în promovarea virtuții și eliminarea viciului”.
Presupusa „intimitate” a vocii feminine este folosită ca pretext pentru a împiedica femeile să dețină funcții publice sau să participe în domenii precum arta sau educația.
Această nouă lege elimină efectiv posibilitatea femeilor de a reveni în politică, artă sau învățământ.
Reducerea lor la „fantome” tăcute și invizibile este consolidată și mai mult de interdicția de a purta haine ușoare, strâmte sau scurte și de a se uita la bărbați care nu sunt soții sau rudele lor apropiate.
În plus, femeile sunt obligate să se acopere în prezența bărbaților și femeilor nemusulmane pentru a evita să fie „corupte”.
Economia deja fragilă a Afganistanului s-a prăbușit și mai mult după încetarea ajutorului pentru dezvoltare din partea Statelor Unite, a Băncii Mondiale și a altor donatori internaționali.
Peste 90 % din populația afgană se confruntă cu insecuritatea alimentară și cu o creștere a numărului de boli legate de malnutriție.
Potrivit Organizației Națiunilor Unite, o treime din cei aproximativ 40 de milioane de locuitori ai țării trăiesc din pâine și ceai, iar șomajul este răspândit.
Sistemele de sănătate și de educație, deja slabe, au fost și mai slăbite de lipsa fondurilor și de climatul de teroare impus de talibani.
În ciuda acestui fapt, guvernul taliban a reușit să mențină un anumit control asupra teritoriului și a încercat să exploateze resursele minerale și agricole ale țării, deși a fost împiedicat de infrastructura slabă, de lipsa de expertiză și de capitalul insuficient.
Au fost observate unele îmbunătățiri în ceea ce privește colectarea impozitelor și reducerea corupției în comparație cu trecutul, însă aceste succese nu au fost suficiente pentru a relansa economia.
Pe plan internațional, diverși actori, inclusiv Pakistanul, Iranul, China și Rusia, au stabilit sau au reluat relațiile cu guvernul taliban, deși adesea într-un mod limitat și ambiguu.
China, în special, a menținut un canal diplomatic deschis cu Kabulul, încercând să își protejeze interesele strategice în regiune.
Această abordare pragmatică a unor țări a stârnit îngrijorare în cadrul comunității internaționale, care se teme că astfel de relații ar putea legitima în continuare un regim acuzat de încălcări grave ale drepturilor omului.
La trei ani de la revenirea talibanilor la putere, restricțiile s-au intensificat.
Guvernul taliban a transformat în lege multe dintre restricțiile impuse anterior, abordând probleme precum vălul integral pentru femei și îmbrăcămintea bărbaților.
Noile reglementări interzic femeilor să apară în public fără un tutore masculin și le obligă să se acopere complet pentru a evita „tentațiile”.
În plus, legea interzice publicarea de imagini ale ființelor vii în mass-media și difuzarea de muzică, semnalând sfârșitul oricărei activități informative.
Au urmat rapid condamnări internaționale. Organizația Națiunilor Unite și-a exprimat îngrijorarea cu privire la noua lege intitulată „Promovarea virtuții și prevenirea viciului”. „Este o viziune îngrijorătoare pentru viitorul Afganistanului”, a declarat Roza Otunbayeva, șefa Misiunii de asistență a Națiunilor Unite în Afganistan, subliniind că este o lege care „extinde restricțiile deja intolerabile asupra drepturilor femeilor și fetelor afgane”.
Acum, „chiar și sunetul unei voci feminine în afara casei este aparent considerat o încălcare morală”, a spus Otunbayeva într-o declarație publicată de biroul său din Kabul.
Uniunea Europeană a împărtășit acest punct de vedere, exprimându-și consternarea față de decretul emis recent de talibani.
„Decretul confirmă și extinde restricțiile severe asupra vieții afganilor impuse de talibani, inclusiv impunerea de coduri vestimentare, în special obligarea femeilor să își acopere corpul și fața în public. Decretul stipulează, de asemenea, că vocile femeilor nu pot fi auzite în public, privând efectiv femeile afgane de dreptul lor fundamental la libertatea de exprimare”, se arată în declarație.
Cu toate acestea, comunitatea internațională este divizată cu privire la modul de abordare a problemei, unele țări preferând să mențină deschise canalele diplomatice din motive strategice, în ciuda încălcărilor continue ale drepturilor omului.
Afganistanul, care continuă să fie o zonă de instabilitate cu consecințe potențial destabilizatoare pentru întreaga regiune, pare să fi trecut pe ultimul loc pe agenda comunității internaționale, în timp ce alte crize globale, precum cele din Ucraina și Orientul Mijlociu, domină atenția lumii.
Cu toate acestea, viitorul țării și al poporului său rămâne învăluit în incertitudine, într-un context de izolare internațională și încălcări grave ale drepturilor omului.
Ceea ce nu este posibil pentru cei care au fost întotdeauna faruri ale civilizației și libertății în lume este să stea deoparte și să privească cum un regim sângeros își subjugă proprii copii, în special pe fiicele sale.
În timpul îngrozitoarelor Jocuri Olimpice de la Paris, care și-au insultat propriile rădăcini, au existat mărturii extraordinare de rezistență cu privire la Afganistan din partea celor care ar dori ca femeile să rămână tăcute.
Această formă de rebeliune a fost exprimată, bineînțeles, de atleții afgani care au scris „libertate pentru femeile afgane” pe uniformele lor.
Un mesaj simplu pentru a face lumină asupra celor care dispar și mor în tăcere generală.
Inutil de spus, CIO nu a avut absolut nimic de-a face cu inițiativa și, în schimb, a sancționat sportivii.
Aparent, politica în sport este acceptabilă doar atunci când se aliniază ideologiilor woke.
Unde sunt feministele?
Unde sunt oamenii bine intenționați?
Unde este stânga, care întotdeauna, doar în cuvinte, a fost angajată în lupta pentru drepturi?
Prea ocupată cu o nouă ideologie divizivă și distructivă care nu are nimic de-a face cu libertatea de gândire, ci, dimpotrivă, caută să impună un singur punct de vedere.
Occidentul trebuie să adopte o poziție fermă și unitară în fața acestor provocări globale.
Riscul ignorării a ceea ce se întâmplă în Afganistan este că va permite consolidarea unui regim care nu numai că calcă în picioare drepturile omului, dar ar putea deveni și un far pentru alte forțe extremiste din întreaga lume.
Nu ne putem permite să uităm Afganistanul, nu numai din motive de justiție și drepturile omului, ci și pentru stabilitatea și securitatea internațională.
Cu toate acestea, Occidentul pare divizat, incapabil să găsească un răspuns comun și adecvat la amenințările emergente. Situația din Ucraina și din Orientul Mijlociu necesită atenție, dar nu ar trebui să distragă atenția de la criza afgană.
Sancțiunile economice și condamnările diplomatice nu sunt suficiente; sunt necesare o strategie mai articulată și un angajament mai mare pentru a sprijini poporul afgan, în special femeile, care continuă să lupte în tăcere pentru drepturile lor fundamentale.
Europa, care a apărat în mod istoric drepturile omului, are un rol crucial de jucat.
Este timpul să reconsidere politicile și să acționeze cu hotărâre.
Dacă Occidentul dorește cu adevărat să apere valorile libertății și democrației, trebuie să demonstreze acest lucru nu doar prin cuvinte, ci prin acțiuni concrete care pot influența viitorul Afganistanului și pot împiedica țara să cadă definitiv în mâinile celui mai întunecat fanatism.