Sondaj ECR: Încrederea cetățenilor în instituțiile UE este în scădere

În ultimii ani încrederea electoratului în instituţiile Uniunii Europene este într-o continuă scădere, relevă un sondaj dat recent publicităţii, realizat la comanda ECR.

Cel mai mare procent al subiecţilor sondajului – aproape 40% – au declarat că ar dori ca statele membre să aibă mai multă putere, în defavoarea organismelor Uniunii Europene. Unul dintre domeniile în care un procent semnificativ al votanţilor cred că statele membre ar trebui să aibă un cuvânt mai important de spus este migraţia. Deşi numărul celor care au declarat că politicile de migraţie ar trebui să fie apanajul Comisiei Europene este mai mare decât al celor care susţin că statele membre ar trebui să aibă atribuţii mai importante decât au în prezent în această chestiune, procentele sunt aproximativ egale – 41% respectiv 40%. Majoritatea covârşitoare a electoratului de dreapta, din cadrul celor două grupuri politice europene European Conservatives and Reformists (ECR) şi ID, susţin că statele membre ar trebui să primească atribuţii sporite faţă de cele pe care le au în prezent. De asemenea, cei mai mulţi votanţi ai acestor două grupuri europarlamentare sunt de părere că statele membre ar trebui să aibă putere decisivă în ce priveşte politicile în domeniul migraţiei. Dacă e să privim o analiză pe ţări, această tendinţă este mai accentuată în ţările est-europene şi în Franţa. Aceste tendinţe au fost analizate atât pe regiuni geografice, cât şi pe electoratul fiecăruia dintre grupurile politice care, în prezent, sunt reprezentate în Parlamentul European – PPE, S&D, Renew, ECR, ID, Verzii Europeni, şi Stânga Unită (Gauche Unitaire Europeenne/Gauche Verte Nordique) – GUE/NGL.

Datele au fost compilate pe cinci regiuni geografice: Germania, Franţa, ţările estice – (Statele Baltice, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria, Croaţia şi Slovenia), cele nordice – Suedia, Danemarca, Finlanda, Belgia, Ţările de Jos, Luxemburg, Irlanda şi Austria) şi cele sudice – Spania, Italia, Portugalia, Grecia, Malta şi Cipru. Sondajul a fost realizat la comanda ECR, în perioada 28 martie – 8 aprilie, prin metoda CAWI, pe un eşantion total de 5000 de persoane, din toate cele 27 de state membre.

Încrederea în organismele Uniunii Europene este în scădere

Cei mai mulţ respondenţi ai sondajului sunt de părere că organismelor europene ar trebui să li se ia din atribuţii şi acestea să fie conferite statelor membre – 37%, în timp ce 25% optează pentru varianta opusă, susţinând că naţiunile ar trebui să aibă mai puţină putere. Un procent de 17% dintre respondenții sondajului consideră că situația este bine cum este în prezent, iar un procent de 21% declară că nu ştiu cum ar fi mai bine.

Dacă am analiza datele oferite de sondaj pe partide, majoritatea covârşitoare a electoratului ECR – 63% şi a celui al ID – 62% consideră că statelor membre trebuie să li se dea multă putere în relaţia cu UE decât o au în prezent. GUE/NGL se află la mijloc, cu 38% din electorat. La polul opus, cele mai mici procente de votanţi care sunt de acord cu o astfel de ipoteză se înregistrează la votanţii S&D – 24% şi a Verzilor – 23%. Peste jumătate din dintre votanţii PPE şi cei ai Renew consideră că Uniunea Europeană ar trebui să aibă mai multă putere sau că situaţia actuală este ok. La PPE şi Renew cu 33% respectiv 31%. În cazul acestor partide, procentele de votanţi care consideră că UE ar trebui să aibă mai multă putere sunt sensibil egale cu a alegătorilor care ar opta pentru atribuţii sporite pentru statele membre: 33% respectiv 31% faţă de 32% respectiv 35%. Semnificative sunt însă procentele celor care vor păstrarea statuquo-ului – 23% PPE, respectiv 22% Renew.

Total diferită este situaţia electoratului ECR, care, în proporţie de 63% consideră că ar trebui reduse puterile UE şi doar 22% că ar trebui sporite, iar numai 7% consideră că este bine cum este în prezent. Procentul indecişilor este de 8%. Tendinţa este acceaşi în interiorul electoratului ID, unde 62% vor mai multă putere pentru statele membre şi doar 13% pentru UE, iar 9% sunt de acord cu situaţia actuală. În ce priveşte o viitoare coaliţie care să numească membrii Comisiei Europene, per ansamblu, cei mai mulţi votanţi europeni – 40% – preferă actuala coaliţie la putere din Parlamentul European, care reuneşte S&D, PPE şi Renew. Cu toate acestea, unul din patru ar dori o coaliție de centru-dreapta formată din PPE, ECR și ID. De asemenea, este semnificativ procentul nehotărâţilor, care reprezintă aproximativ o treime – 32%.

68% dintre electori doresc o coaliţie: ECR, ID şi PPE

Această variantă, a unei coaliţii formată din ECR, ID şi PPE este preferată de majoritatea covârşitoare a electoratului ECR – 68%. Doar 15% ar vrea o coaliţie de centru-stânga sau de centru care să numească membrii Comisiei Europene. Marea majoritate a electoratului SD – 80%, dar şi a Gue/Ngl – 63% , a Verzilor Europeni – 58% şi a Renew – 50% ar vrea ca şi în următorul mandat partidele care au condus UE până acum să conducă în continuare. La mijlocul clasamentului este PPE, al cărui electorat care doreşte acest lucru depăşeşte cu puţin 30%.

La polul opus, majoritatea electoratelor ECR şi ID vor o coaliţie care, pe lângă aceste partide, să includă şi PPE (procentele de respondenţi care s-au exprimat în acest sens sunt de 68% -ECR şi 62% – ID). Totuşi, procentul nehotărâţilor este semnificativ – peste o treime (32%). Cel mai mare număr de nehotărâţi se înregistrează în ţările est-europene – 40% – dar se apropie de acest procent şi Franţa cu 37% şi depăşeşte o treime şi în Germania (31%). Coaliţia S&D-PPE – Renew are cei mai mulţi susţinători în ţările sudice, în special Italia şi Spania, unde aceştia reprezintă jumătate din votanţi (50% respectiv 51%.) Fractură puternică în opinii în ce priveşte cine ar trebui să decidă în legătură cu politicile migraţie; Conservatorii aleg statele membre. Per ansamblu, procentul respondenţilor care susţin că, în ce priveşte politicile privind migraţia Comisia Europeană ar trebui să aibă cel mai important rol este aproape egal cu al celor care consideră că statele membre ar trebui să decidă în acest sens: 41% faţă de 40%. Un procent de 19% nu s-au pronunţat, spus că nu ştiu cine ar trebui să aibă ultimul cuvânt.

Pe ţări, cele mai mari procente de respondenţi care au preferat, la această întrebare, statele membre sunt ţările estice – 57% şi Franţa – 52%, în timp ce Comisia Europeană a fost desemnată de cei mai mulţi subiecţi din Italia – 61%, Spania – 59% şi ţările sudice – 58%.

Pe partide, în ce priveşte migraţia, Comisia Europeană este preferată de majoritatea electoratului S&D – 63% a Verzilor Europeni – 58% şi de cel al Renew – 52 %. Şi electoratele GUE/NGL şi al PPE sunt împărţite în această privinţă, însă cei mai mulţi votanţi ai acestor partide preferă ca, în ce priveşte migraţia, CE să ia deciziile (în procente de 51% respectiv 49%). De cealaltă parte, majoritatea electoratului ID, precum şi cel al ECR ar vrea ca statele membre să aibă putere mai mare de decizie în privinţa migraţiei. Procentele subiecţilor votanţi ai ID şi ECR care au declarat acest lucru sunt de 64%, respectiv 58%.

Peste jumătate dintre europeni au o părere negativă faţă de politicile UE privind migraţia

În interiorul electoratului ECR, procentul celor care au desemnat Comisia Europeană ca fiind cea care ar trebui să aibă un rol mai important la acest capitol este de 33%, iar procentul celor au preferat să nu răspundă – de 9%. Nemulţumirea cetățenilor din cele 27 state ale blocului comunitar faţă de politicile Uniunii Europene privind migraţia reiese şi dintr-un alt sondaj dat publicităţii în urmă cu două luni de Euronews. Conform acestui sondaj, peste jumătate dintre europeni au o părere negativă despre aceasta, iar 71% ar dori controale mai stricte la frontiere. Potrivit acestui sondaj, doar 16% dintre cei chestionaţi au evaluat pozitiv aceste politici, în timp ce 32% nu au nicio părere pozitivă şi nici una negativă. În toate țările luate în considerare în sondaj, opiniile negative le depășesc pe cele pozitive: francezii (62%), austriecii (60%) și maghiarii (58%) sunt cei mai critici, în timp ce Danemarca (26%), România (27%) și Finlanda (32%) au cele mai scăzute rate de opinii negative.

Alegerile pentru Parlamentul European din acest an au loc între 6 și 9 iunie. Parlamentul European este singura adunare transnațională aleasă în mod direct din lume. Deputații europeni decid asupra legilor care afectează viețile cetățenilor UE (de la sprijinirea economiei la combaterea sărăciei și schimbările climatice și până la probleme de securitate).

The text was translated by an automatic system