În 2024, Italia a înregistrat o scădere semnificativă a sosirilor de migranți ilegali pe mare, cu 60% față de anul precedent.
Datele furnizate de Frontex, agenția europeană de control al frontierelor, reprezintă o schimbare semnificativă în comparație cu anii precedenți, în timpul cărora a existat un flux tot mai mare de migranți pe ruta centrală a Mediteranei. Potrivit Frontex, scăderea drastică se datorează în principal măsurilor preventive adoptate de Tunisia și Libia, menite să împiedice activitățile traficanților de persoane. În 2024, dintr-un total de 65 472 de sosiri pe mare în Italia, 92% au fost înregistrate pe ruta centrală a Mediteranei, Libia rămânând principalul punct de plecare. 41.425 de migranți au sosit din Libia, reprezentând 63% din total. Tunisia urmează cu 19 246 de migranți (29%), în timp ce Turcia și Algeria reprezintă procente mai mici, cu 3 495 (5%) și, respectiv, 1 109 migranți (1,7%). Aceste date reflectă o predominanță clară a rutei libiene, deși și aici s-a înregistrat o scădere de 17% față de cele 49 740 de sosiri din 2023. Și mai pronunțată este scăderea sosirilor din Tunisia, care a scăzut cu 80% față de anul precedent, de la 96 160 la 19 246. Majoritatea migranților ilegali care ajung în Italia în 2024 provin din Bangladesh, care reprezintă 19,8% din total, cu 13 799 de sosiri. Migranții din Bangladesh ajung adesea în Libia cu avionul, iar apoi continuă pe uscat spre coasta de vest a Libiei. Urmează cetățenii sirieni, care reprezintă 18,7% din total, cu 12 504 sosiri. Mulți dintre aceștia pleacă din Libia, unde ajung prin zboruri directe din Damasc sau după o escală în Turcia. Alte naționalități includ tunisieni (7.683), egipteni (4.296), guineeni (3.542), pakistanezi (3.284), sudanezi (2.137), malieni (1.667) și gambiani (1.618). În plus, aproximativ 12 832 de migranți aparțin unor naționalități nespecificate, un element care subliniază complexitatea fluxurilor migratorii. O cifră alarmantă se referă la prezența minorilor printre migranți. Potrivit UNICEF, unul din cinci dintre cei care traversează Mediterana este minor. Acești copii și adolescenți, adesea neînsoțiți, fug de situații de conflict, violență și sărăcie extremă. Ruta centrală a Mediteranei rămâne, din păcate, una dintre cele mai periculoase: în 2024, aproape 1 700 de persoane au murit sau au dispărut pe această rută, pentru un total de 2 200 de victime în întreaga Mediterană. Regina De Dominicis, director al Biroului regional al UNICEF pentru Europa și Asia Centrală, a subliniat urgența adoptării unor politici menite să protejeze copiii migranți. Printre acestea se numără crearea unor căi sigure și legale de protecție și reunificare a familiilor, operațiuni coordonate de căutare și salvare și primirea în comunități cu acces la servicii de azil. Reducerea numărului de sosiri a fost posibilă și datorită intervențiilor Tunisiei și Libiei pentru a contracara activitățile traficanților de persoane. Cu toate acestea, aceste măsuri nu trebuie să eclipseze condițiile în care trăiesc migranții în țările de tranzit. Libia, în special, a fost adesea în centrul criticilor pentru încălcările drepturilor omului în centrele de detenție pentru migranți. În acest context, comunitatea internațională este chemată să își intensifice eforturile pentru a aborda cauzele profunde ale migrației ilegale, cum ar fi sărăcia, conflictele și schimbările climatice.
În plus, este esențial să se asigure o mai bună coordonare între țările europene pentru a gestiona fluxurile migratorii într-un mod echitabil și favorabil, în conformitate cu Pactul privind migrația și azilul promovat de Uniunea Europeană. Scăderea cu 60 % a sosirilor ilegale de migranți în Italia în 2024 este o realizare semnificativă, dar nu lipsită de provocări. Deși măsurile adoptate de Tunisia și Libia au contribuit la reducerea numărului de plecări, este esențial să se abordeze problemele legate de siguranță și drepturile omului de-a lungul rutelor de migrație. Situația copiilor migranți necesită o atenție prioritară. Instituțiile naționale și internaționale trebuie să colaboreze pentru a asigura căi sigure și demne pentru cei care caută un viitor mai bun, împiedicând ca tragediile umane să continue să marcheze fluxurile migratorii în Mediterana.