Starea Uniunii: Ce perspective pentru Europa?

Pe 13a septembrie 2023, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat Starea Uniunii Europene.

Președintele a trimis, de asemenea, o scrisoare de intenție președintelui Parlamentului European, Roberta Metsola, și prim-ministrului spaniol Pedro Sánchez, care deține în prezent președinția Consiliului. Adresându-se lui Metsola și Sánchez, von der Leyen a trecut în revistă principalele priorități ale Uniunii Europene pentru 2024, cum ar fi „European Green Deal”, digitalizarea, economia și competitivitatea industrială a UE, toate acestea fiind, de asemenea, abordate în scrisoarea privind starea Uniunii. Particularitatea textului adresat celor doi președinți europeni constă în faptul că președintele Comisiei a ținut să sublinieze și să reitereze faptul că obiectivul rămâne acela de a pregăti următoarea generație a proiectului european și că, în această lungă călătorie, Comisia va juca întotdeauna un rol central pe care se pot baza atât Consiliul, cât și Parlamentul. Aceasta este cu siguranță o declarație de admirat, dar care, în același timp, sugerează că se va strădui să nu renunțe la poziția pe care a obținut-o în 2019.

În scrisoarea „Starea Uniunii 2023”, președintele reamintește, desigur, că în mai puțin de 300 de zile vor avea loc alegerile pentru Parlamentul European, care vor fi o oportunitate pentru toți cetățenii UE de a vota și de a decide asupra viitorului Europei. Va fi, de asemenea, o oportunitate de a reflecta asupra activității din ultimii ani și de a înțelege care sunt aspectele care ar trebui să fie centrale.

Printre acestea, se numără războiul din Ucraina, schimbările climatice, inteligența artificială, precum și economia și problemele legate de muncă. Și tocmai pe aceste subiecte vor decide cetățenii Europei cine îi reprezintă cel mai bine și cine poate lucra cel mai bine în anii următori.

În scrisoarea sa, președintele von der Leyen subliniază, de asemenea, necesitatea de a câștiga încrederea cetățenilor, ceea ce reprezintă un prim pas fundamental pentru a răspunde aspirațiilor și preocupărilor acestora.

Pe lângă mulțumirile adresate Parlamentului pentru activitatea sa, aceasta a dorit să sublinieze punctele cheie ale programului pe care l-a prezentat în 2019 și pe care, potrivit impresiilor sale, a reușit să îl pună în aplicare pe parcursul acestor ani.

Prin urmare, s-a referit în primul rând la subiectul mediului. Era inevitabil ca ea să se pronunțe în favoarea acordului verde european și a obiectivelor ambițioase, dar nerealiste, pe care acest plan își propune să le atingă într-un interval de timp mult prea scurt. Doamna von der Leyen a reiterat importanța continuării pe calea trasată de ea și de majoritatea sa până în prezent și a subliniat cât de crucială este trecerea la o tranziție echitabilă și corectă. Deși, în realitate, acest lucru nu era foarte adevărat.

Tranziția ecologică este, de asemenea, însoțită de o provocare în termeni economici, sociali și de competitivitate a Uniunii Europene. În discursul său se afirmă că cele trei elemente principale asupra cărora trebuie să ne concentrăm sunt forța de muncă, inflația și mediul de afaceri. Aceste trei elemente ar trebui luate în considerare pentru a revigora piața muncii și economia, dar și pentru a crește competitivitatea la nivelul UE. Dar nu numai atât, pentru că una dintre posibilele soluții propuse este și migrația calificată, care, în opinia președintelui Comisiei, ar trebui încurajată. NextGenerationEU este apoi menționat ca un instrument care a reușit să stimuleze economia și piața muncii în Europa, mărind lista realizărilor pe care programul 2019, conform spuselor lui von der Leyen, le-ar fi obținut în acești ani.

Din nou, în ceea ce privește NextGenerationEU, von der Leyen a subliniat că, referindu-se la subiectul digitalizării, obiectivul de 20% de investiții în proiecte digitale NextGenerationEU a fost depășit. În acest sens, s-a subliniat faptul că digitalizarea este, pe de o parte, o mare resursă care trebuie exploatată în mod corespunzător, dar ale cărei riscuri ridicate trebuie, de asemenea, luate în considerare. În mod similar, acest lucru trebuie făcut și în ceea ce privește inteligența artificială. „Va îmbunătăți asistența medicală, va stimula productivitatea, va aborda schimbările climatice. Dar nu trebuie să subestimăm nici amenințările foarte reale”, a confirmat ea, luând în considerare faptul că evoluează chiar mai repede decât ar fi putut prevedea chiar creatorii săi. Din fericire, Uniunea Europeană a luat măsuri în acest sens cu ceva timp în urmă, prezentând prima legislație privind inteligența artificială.

Un alt subiect fierbinte abordat în scrisoare este cel al securității și al migrației. În special, von der Leyen a subliniat: „Trebuie să dăm dovadă de aceeași unitate de scop față de Africa, așa cum am arătat în cazul Ucrainei. Trebuie să ne concentrăm asupra cooperării cu guvernele legitime și cu organizațiile regionale. Și trebuie să dezvoltăm un parteneriat reciproc avantajos, care să se concentreze pe probleme comune pentru Europa și Africa.” Ea a menționat importanța gestionării eficiente și rapide a imigrației, deoarece aceasta este una dintre cele mai presante probleme de pe agenda politică europeană, dar și globală. În cele din urmă, s-a făcut o mențiune specială cu privire la războiul din Ucraina. Președintele a profitat de această ocazie pentru a confirma angajamentul UE față de cauza ucraineană și că acest sprijin ar trebui să continue neobosit până la sfârșitul ostilităților și atât timp cât va fi necesar.

În concluziile discursului său, von der Leyen face o referire explicită la viitorul Uniunii, care va depinde de rezultatul alegerilor care vor avea loc în iunie 2024, fără a ascunde speranța de a continua drumul început de majoritatea sa în 2019. Dar, de asemenea, este conștient de faptul că va fi important să „asculte vocea europenilor”.

Scrisoarea președintelui Comisiei Europene pare a fi aproape un manifest electoral și pare adesea autoreferențială, dorind să scoată în evidență mai multe puncte de lumină decât numeroasele probleme cu care comunitatea europeană trebuie să trăiască și cu care se confruntă în fiecare zi. Astăzi, prioritățile președintelui von der Leyen nu par să le reflecte pe cele ale cetățenilor cărora intenționează să li se adreseze. Mai degrabă, ea pare să se concentreze pe continuarea unui proiect care este deja în curs de desfășurare și care nu ia în considerare în mod adecvat schimbările inevitabile, adesea bruște și imprevizibile prin care a trecut societatea noastră, în primul rând criza ucraineană și criza pandemică Covid-19, care au schimbat pentru totdeauna modul în care oamenii fac față vieții și le-au modificat prioritățile.

Dimpotrivă, conservatorii europeni propun astăzi o alternativă practică și concretă la inerția prea des întâlnită la nivelul UE. Există o voință de a reforma guvernanța economică, punând în centru creșterea și investițiile, oprind creșterile continue și fără sens ale BCE, care nu reduc inflația, ci provoacă recesiune. Există o voință de a acționa în numele unei tranziții ecologice care se bazează pe realism și nu pe obiective ideologice care nu iau în considerare întreprinderile și industriile, în special pe cele din producție și agricultură. Există o voință de a debirocratiza Uniunea Europeană, sprijinind și facilitând activitatea întreprinderilor mici și mijlocii, aducând producția strategică înapoi în Europa. În cele din urmă, există voința de a acționa imediat pentru a găsi o soluție concretă împotriva traficului de persoane și a imigrației ilegale care ne face orașele nesigure. Pe scurt, conservatorii vor mai multă acțiune și mai puține vorbe.

2024 reprezintă o nouă etapă importantă în istoria Europei, care are, acum mai mult ca oricând, șansa de a schimba drumul, dacă cetățenii permit unei noi coaliții politice să demonstreze cum, la fel ca multe guverne de dreapta din statele membre, este posibil să avem o Europă conservatoare mare și bine guvernată, care să acorde cu adevărat prioritate intereselor și nevoilor cetățenilor săi.