fbpx

Steadfast Defender 24 – Cel mai mare exercițiu NATO de la căderea Zidului Berlinului încoace

Politică - ianuarie 26, 2024

Aproximativ 90.000 de soldați, 50 de nave, 80 de avioane, peste 1.000 de vehicule blindate, precum și drone și submarine, participă în perioada ianuarie-mai la un exercițiu prin care Alianța Nord-Atlantică își testează capacitatea de a răspunde la un eventual atac al Federației Ruse asupra unui aliat. Steadfast Defender 24 este cel mai mare exercițiu NATO de la căderea Zidului Berlinului și poate fi considerat o demonstrație de forță, menită să descurajeze un eventual atac din partea unui „adversar egal”.

„Ne așteaptă o nouă eră a apărării colective”, a declarat amiralul Rob Bauer, șeful militar al NATO, la una dintre conferințele de planificare.

În deceniile care au trecut de la sfârșitul Războiului Rece, forțele aliate nu s-au confruntat cu conflicte armate pe scară largă. Astfel, NATO și-a redus dramatic forțele convenționale și nucleare și a redus cheltuielile, trecând de la apărarea teritorială, inclusiv apărarea avansată, condusă de formațiuni mari și grele, la răspunsul la crize bazat pe capacități expediționare – unități mai ușor de desfășurat, mai mici și mai ușoare. Contextul geopolitic și militar s-a schimbat odată cu atacul Federației Ruse asupra Ucrainei, ceea ce a necesitat o ajustare radicală a mecanismelor de răspuns militar ale Alianței. Summitul NATO de la Vilnius din vara anului trecut a adoptat „cea mai importantă transformare a doctrinei militare a NATO din ultima jumătate de secol”, potrivit secretarului general adjunct al NATO, Mircea Geoană. Aceasta ia forma unei strategii integrate, care reunește planurile militare regionale și naționale și prevede o serie de schimbări în unitățile de luptă. Ca răspuns la provocările recente ale Moscovei – activități hibride, amenințări militare convenționale și nucleare și așa-numitul concept de negare a accesului/zonei (A2/AD) – acțiuni de interzicere a accesului statelor Alianței, în special în Marea Neagră – NATO a luat o serie de măsuri pentru a răspunde eficient. Una dintre acestea a fost triplarea dimensiunii Forței de reacție a NATO (NRF).

Planurile de apărare convenite la summitul de la Vilnius prevăd că 300 000 de soldați și sute de nave și avioane vor fi ținute în așteptare. Potrivit secretarului adjunct al NATO, Mircea Geoană, acestea sunt cele mai „robuste” planuri de apărare de la sfârșitul Războiului Rece, astfel încât NATO este capabilă să descurajeze „orice inamic” și să apere „fiecare centimetru pătrat din teritoriul nostru”.

„Ne vom consolida apărarea colectivă, în special apărarea antiaeriană și antirachetă”, a declarat oficialul după reuniunea Comitetului Militar al NATO din 17 ianuarie, potrivit digi24.ro.

Secretarul general adjunct al NATO a declarat că forța de reacție rapidă a NATO are acum un număr „mai mare” de trupe în așteptare și că Alianța are, de asemenea, capacități militare mai mari și sisteme de comandă și control mai eficiente.

„Toate capacitățile sunt testate în cadrul exercițiilor militare ale alianței”, a declarat oficialul NATO.

Steadfast Defender 24 își propune să exerseze planurile de apărare interconectate NATO și naționale, punând în practică noile planuri de apărare convenite la Vilnius. De asemenea, se testează modul în care trupele americane pot întări aliații europeni în țările de la granița cu Federația Rusă și pe flancul estic al alianței. Rusia nu este menționată în comunicatul NATO care anunță exercițiul, dar în noul său concept strategic, 2022, ea a fost identificată ca fiind cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa securității aliaților. Exercițiul Steadfast Defender se va desfășura în temeiul articolului 5 din Tratatul NATO, care prevede intervenția Alianței în cazul unui atac asupra unui aliat. Cele mai mari forțe vor fi asigurate de Statele Unite, Marea Britanie și Franța, care vor participa cu un număr record de trupe, peste 20.000 fiecare.

Apărătorul neclintit include, de asemenea, candidatul la alianță, Suedia. România participă cu trupe dislocate în Polonia și cu ofițeri de stat major. Exercițiile au început la 22 ianuarie și vor fi corelate cu alte exerciții din Norvegia până în România până în luna mai. Polonia , precum și statele baltice – considerate cele mai expuse riscului unui potențial atac rusesc – vor fi principalele locații ale exercițiului, Germania acționând ca un centru major de consolidare și coordonare, unde vor sosi reuniunile. Cu toate acestea, unele elemente ale exercițiului sunt programate să aibă loc în întreaga regiune nordică, inclusiv în Suedia, care nu este încă membră. Vor fi implicate și alte țări din Europa Centrală și de Est, cum ar fi Republica Cehă, Ungaria și Macedonia de Nord.

Scenariul exercițiului NATO: Polonia și statele baltice atacate dinspre est

În cadrul acestui scenariu, țările aliate își vor trimite armata pentru a apăra Polonia și statele baltice, care ar putea fi atacate dinspre est. Manevrele vor implica 50 de nave, 80 de platforme aeriene, inclusiv F-35, peste 1.000 de vehicule blindate și un număr nespecificat de drone și submarine. Marea Britanie va desfășura un grup de nave care va fi condus de un portavion. Exercițiul este împărțit în două faze, prima pentru a vedea dacă SUA pot desfășura un număr mare de trupe și echipamente în Europa pentru a opera în apărare, iar cea de-a doua – cea care va arăta dacă NATO își poate apăra cu adevărat flancul estic.

Potrivit anunțului NATO, scopul este de a vedea dacă poate „desfășura și susține operațiuni complexe multidomeniu pe parcursul mai multor luni, pe mii de kilometri, din nordul îndepărtat până în Europa Centrală și de Est și în toate condițiile”, deoarece acesta ar fi tipul de război la care ne-am putea aștepta dacă Rusia ar ataca.

În aprilie, România va conduce unul dintre exercițiile legate de Steadfast Defender – Sea Shield – un exercițiu maritim care testează coordonarea operațiunilor navale de către 16 aliați. Exercițiul urmărește să îmbunătățească modul în care aceste unități colaborează în mod eficient atât în ceea ce privește planificarea, cât și execuția. Este, de asemenea, un test pentru Forța operațională comună cu grad foarte ridicat de pregătire (VJTF) a alianței, care a fost creată ca răspuns direct la anexarea Crimeei de către Rusia în 2014. Nouă state membre ale Alianței contribuie cu trupe la forța de reacție rapidă, care are o forță terestră de aproximativ 6.000 de soldați.

Comanda VJTF, deținută prin rotație, a fost preluată la 1 ianuarie de către Marea Britanie, care participă cu o brigadă mecanizată ușoară. Acest „vârf de lance” al Forței de Reacție Rapidă (VJTF), condus în 2022 de Franța, a fost desfășurat pentru prima dată în istoria Alianței, la 26 februarie 2022, în România. Scopul acestei acțiuni a fost acela de a avea o apărare colectivă a statelor Alianței după ce Rusia a atacat Ucraina la 26 februarie 2022.

Deși presa românească a relatat că la exercițiu ar urma să participe și Republica Moldova, singura țară non-NATO, această informație a fost negată de Ministerul Apărării de la Chișinău, potrivit Newsmaker.md. Publicația o citează pe Alla Diaconu, purtător de cuvânt al Ministerului Apărării, potrivit căreia exercițiul Swift Response se desfășoară între Armata Națională și Comandamentul Statelor Unite din Europa și Africa în baza unor angajamente bilaterale de transfer de experiență și nu are legătură cu Steadfast Defender 24.

Ultimul exercițiu militar major al NATO a avut loc în 1988.

Ultimul exercițiu de dimensiuni similare cu Steadfast Defender a fost Reforger. Acest exercițiu militar a avut loc în timpul Războiului Rece, mai exact în 1988. În acel moment, forțele aliate au desfășurat nu mai puțin de 125.000 de militari. Următorul exercițiu NATO ca mărime a fost Trident Juncture, care a fost executat de trupele aliate în 2018 și a totalizat 50.000 de participanți.

Reacția Moscovei la Steadfast Defender 2024 confirmă faptul că scopul său – de a fi văzut ca o desfășurare impresionantă de forțe menite să descurajeze potențialii inamici – a fost atins.

„O întoarcere irevocabilă” la manevrele din timpul Războiului Rece, a declarat ministrul adjunct de externe rus Aleksandr Grushko pentru agenția de presă RIA, citată de Reuteres.

Foto: Pickpik.com