Summitul UE de la Granada: Înfruntarea provocărilor viitorului

Cel de-al treilea summit al Comunității Politice Europene a început la 5 octombrie la Granada, în Andaluzia. Comunitatea Politică Europeană (CPE) este o platformă de discuții politice și strategice privind viitorul Europei care a fost inaugurată în urmă cu exact un an, la 6 octombrie 2022, când șefii de stat și de guvern din aproape 50 de țări europene s-au reunit la Praga pentru a promova cooperarea și dialogul politic în Europa, pentru a aborda în cel mai bun mod posibil probleme majore precum apărarea, prosperitatea și stabilitatea.

La Forumul 2023 au participat statele membre ale UE, precum și Albania, Andorra, Armenia, Bosnia și Herțegovina, Georgia, Islanda, Kosovo, Liechtenstein, Moldova, Monaco, Muntenegru, Macedonia de Nord, Norvegia, San Marino, San Marino, Serbia, Elveția, Ucraina și Regatul Unit. Lor li s-au alăturat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, Charles Michel, președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate.

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, despre care se spune că ar fi avut o problemă de sănătate, și președintele İlham Aliyev au fost absenți. Intenția inițială a fost de a organiza două summituri pe an. După prima ediție de la Praga, cea de-a doua va avea loc în Moldova, la 1 iunie 2023, iar cea de-a treia la Granada.

În cadrul reuniunii, liderii UE și-au axat discuțiile pe dosarul migranților și pe competitivitatea economică, dar și pe mediu și pe competențele digitale, cum ar fi inteligența artificială, și, în cele din urmă, desigur, pe războiul din Ucraina.

La reuniune a participat și președintele Volodymyr Zelenskyy. Liderii au profitat de această ocazie pentru a-și reitera angajamentul și sprijinul neclintit față de cauza ucraineană. Președintele interimar al guvernului spaniol, Pedro Sánchez, a reiterat angajamentul „ferm” al Spaniei, în calitate de țară care deține în prezent președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, de a „continua să facă demersuri pentru deschiderea oficială a discuțiilor” privind aderarea Ucrainei la UE, în așteptarea raportului Comisiei Europene, care se va pronunța cu privire la îndeplinirea cerințelor prevăzute în tratate și la punerea în aplicare a reformelor necesare de către guvernul ucrainean. Președintele spaniol a avut, de asemenea, o întâlnire bilaterală cu Zelenski înainte de sesiunea de deschidere a reuniunii, în cadrul căreia au discutat și despre trimiterea unui nou pachet de asistență militară pentru poporul ucrainean.

Printre provocările aflate în fruntea agendei europene se numără extinderea. În prezent, există opt țări care au statutul oficial de candidat la UE. Acestea sunt Turcia, Ucraina, Moldova, Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia. În plus, Georgia și Kosovo sunt candidați potențiali. Potrivit unor surse europene, se așteaptă ca noile state membre să se alăture familiei UE până în 2030, extinzând astfel Uniunea Europeană în mai puțin de un deceniu.

Problema extinderii este strâns legată de așa-numitul principiu al meritului, conform căruia țările candidate trebuie să depună eforturi pentru a-și alinia legislația la normele și standardele UE. În acest context, s-a discutat și s-a convenit asupra unei viziuni comune cu privire la modul în care se poate lucra la o nouă abordare pentru aderarea treptată la UE.

Un alt subiect discutat a fost sectorul energetic, care este deosebit de important într-un moment ca acesta și care va trebui să fie luat în considerare din ce în ce mai mult în viitor, având în vedere și necesitatea de a depune mai multe eforturi pentru implementarea energiei regenerabile. De asemenea, a fost abordată problema sensibilă a crizei din Nagorno-Karabah, care implică Azerbaidjanul, pe de o parte, și separatiștii armeni, pe de altă parte, și care a dus la un exod masiv din enclavă, cu peste o sută de mii de persoane strămutate. Pe această temă, Uniunea Europeană a decis să rămână unită în condamnarea ofensivei Azerbaidjanului și, în acest sens, au fost oferite milioane de euro în ajutor umanitar Armeniei.

În plus, președintele Consiliului European, cancelarul Germaniei și președintele Franței au subliniat sprijinul lor ferm pentru independența, suveranitatea, integritatea teritorială și inviolabilitatea frontierelor Armeniei. Cu toate acestea, principalul obiectiv al summitului a fost migrația. Într-adevăr, toate statele sunt de acord cu privire la necesitatea de a aborda această problemă, în special având în vedere creșterea numărului de refugiați și de decese în Marea Mediterană.

Încă de miercurea trecută, 4 octombrie, UE a înregistrat progrese semnificative în negocierile privind pactul privind migrația și azilul.În special, premierul italian Giorgia Meloni, împreună cu premierul olandez Mark Rutte, premierul britanic Rishi Sunak, premierul albanez Edi Rama și președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen, au avut o întâlnire pentru a discuta despre lupta împotriva traficului de persoane într-un mod și mai concentrat și mai precis, discutând soluții concrete și structurale pentru a pune capăt unui fenomen care, în caz contrar, va continua să scape de sub control și să agraveze situația cu care se confruntă continentul european. De remarcat, de asemenea, întâlnirea dintre Meloni și Scholz, care, după unele dezacorduri pe tema migrației, au purtat discuții cordiale și au ajuns la o convergență de viziuni, ceea ce a dus la fluidizarea relațiilor și la evitarea oricăror fricțiuni.

Cu toate acestea, este important de remarcat că, în ciuda progreselor înregistrate la Granada, Polonia și Ungaria și-au exprimat indignarea față de modificările planificate și au opus veto.

Președintele francez Emmanuel Macron a reacționat spunând că nu a existat o opoziție suficientă pentru a-i priva pe cei 27 de numărul necesar. „Budapesta și Varșovia și-au exprimat dezacordul la masa negocierilor”, a spus el. „Aceasta este o poziție pe care au exprimat-o deja la nivel ministerial, dar nu ne va împiedica să obținem o majoritate calificată și, prin urmare, ne va permite în continuare să facem progrese concrete.

În timpul summitului din Andaluzia, au avut loc o serie de întâlniri bilaterale, care au permis diferiților lideri să se întâlnească față în față într-un mod mai restrâns și să consolideze și să întărească relațiile dintre diferitele națiuni, construind o bază solidă pentru viitorul general al Europei în sensul cel mai larg al cuvântului. A fost, de exemplu, întâlnirea președintelui Consiliului European, Charles Michel, cu prim-ministrul armean, Nikol Pashinyan, cu președintele francez, Emmanuel Macron, și cu cancelarul german, Olaf Scholz, care a avut ca rezultat un comunicat comun de sprijin pentru Armenia.

Summitul Comunității Politice Europene a fost urmat, tot la Granada, de o reuniune informală a Consiliului European, în cadrul căreia cei 27 de lideri ai UE s-au concentrat asupra priorităților pentru următoarea legislatură.

Astfel, la 6 octombrie, membrii UE s-au reunit pentru a discuta despre diferitele provocări și crize cu care Europa s-a confruntat în ultimii ani și din care a ieșit mai puternică și mai unită, de la pandemia COVID din martie 2020 până la războiul dintre Rusia și Ucraina care a izbucnit în februarie 2022. Toate aspectele care se încadrează în agenda strategică a obiectivelor UE.

Sesiunea de vineri, 6 octombrie, s-a axat pe securitate, apărare și reziliență cibernetică, competitivitate și piața unică, tranziție ecologică și digitală, oportunități pentru multilateralism și parteneriate globale, migrație și extindere.Evenimentele desfășurate la Granada între 5 și 6 octombrie, la care au participat numeroși actori instituționali, guvernamentali și politici de pe scena europeană, au avut loc într-un context de creștere și consolidare a UE și nu numai. Mai este încă un drum lung de parcurs și cu siguranță vor exista obstacole de depășit, dar dacă fiecare membru se concentrează pe maximizarea eforturilor sale pentru a-și proteja interesele naționale, va fi din ce în ce mai ușor să asigurăm o mai mare prosperitate și securitate pentru întreaga Europă.