Sunt necesare noi alianțe între statele membre

Ambasadorul suedez la UE, Lars Danielsson, care a demisionat, are o experiență vastă la cel mai înalt nivel politic în cadrul UE. El consideră că Suedia trebuie să dezvolte noi colaborări cu UE după Brexit.

Lars Danielsson a fost un colaborator apropiat a doi prim-miniștri social-democrați și a avut apoi o responsabilitate specială pentru cooperarea cu UE. A fost ambasador în mai multe țări importante și, în ultimii șapte ani, șef al reprezentanței Suediei la UE, funcție pe care a părăsit-o după vară.

Construirea de alianțe între Nord și Est

El poate oferi informații despre modul în care establishment-ul suedez vede UE. Într-un interviu, el consideră că Brexitul a schimbat condițiile pentru statele membre.

– Bineînțeles că lucrăm îndeaproape cu țările nordice, dar aș spune că, în timpul mandatului meu, Olanda a fost țara cu care am lucrat cel mai mult. Avem aceeași structură financiară, ei subliniază importanța principiului subsidiarității ca și în Suedia. Și ei sunt, în principiu, prieteni ai comerțului liber, ca și noi.

Lars Danielsson îndeamnă Suedia să construiască alianțe cu mai multe țări din Europa de Est, cum ar fi Republica Cehă, Slovenia și România.

– Efectul Brexitului este că am fost forțați să adoptăm noi modele de cooperare și cred că este un lucru bun, spune Lars Danielsson.

Uniunea Europeană s-a schimbat

Danielsson a jucat un rol important pentru guvernele suedeze, atât în timpul primei președinții din 2001, cât și în timpul celei mai recente, care a avut loc în primăvara anului 2023.

El consideră că Uniunea Europeană și-a schimbat forma în cei aproape 20 de ani în care Suedia a fost membră a Uniunii.

– Atunci, Uniunea era formată din 15 state membre, iar astăzi suntem 27. Suedia a devenit mult mai bună în ceea ce privește acțiunile în cadrul UE. Am învățat mecanismele și avem un grup mai mare de oameni care au o experiență vastă de lucru în cadrul UE. Mai presus de toate, o mare parte a societății suedeze, inclusiv mediul de afaceri, înțelege mult mai bine UE în prezent, crede el.

Danielsson recunoaște că controlul tot mai detaliat de la Bruxelles nu corespunde intereselor suedeze.

– În același timp, cooperarea europeană a devenit din ce în ce mai detaliată, ceea ce nu ne convine foarte bine. Suedia a construit o societate care oferă mult spațiu pieței în comparație cu majoritatea celorlalte țări și, în plus, avem un sistem în care este vorba mai mult de reglementări-cadru decât de reglementări detaliate. Aceasta ne creează conflicte în cadrul UE.

Suedia a pus întotdeauna accentul pe zona de liber schimb și pe competitivitate, în timp ce reticența de a lăsa Bruxelles-ul să controleze problemele politice este puternică din partea suedeză. Dar, contrar intereselor suedeze, problemele de concurență au fost trecute pe lista de priorități în UE.

Un accent mai puternic pe competitivitate

În timpul celei mai recente președinții, Suedia a depus eforturi susținute pentru a le readuce în atenție. Și au reușit să pună un accent sporit pe competitivitatea pe piețele globale în ceea ce privește textele, dar acum depinde de dovezi.

– Am creat un cadru. Acum, în toate deciziile pe care le luăm, trebuie să evaluăm modul în care acestea afectează competitivitatea Europei. Lucrările principale rămân. Ne-am pierdut competitivitatea în multe privințe, față de SUA și, mai ales, față de unele părți ale Asiei. Acesta este un mod de a încerca să ne asigurăm că această discuție este prezentă în tot ceea ce facem, iar Comisia este pe deplin de acord, spune el.

Și în acest caz, Suedia a fost afectată negativ de ieșirea Marii Britanii din Uniune. Britanicii au fost cei mai apropiați aliați ai Suediei în ceea ce privește majoritatea lucrurilor care au fost discutate în cadrul UE. Lars Danielsson a fost implicat din interior în aproape întregul proces Brexit și descrie ieșirea din UE ca fiind „teribil de tristă”. Dar el și-a îndemnat imediat angajații să treacă peste perioada de doliu și să realizeze că acum predomină o situație complet nouă.

Prin urmare, este important să se construiască noi alianțe între guvernele și reprezentanții statelor membre.

Nu confundați acordurile de liber schimb cu politica

Dar, în cele din urmă, tot cele două mari țări sunt cele care decid, Germania și Franța.

– Problema cu Franța este că suntem adesea deranjați de retorica lor, care este adesea percepută ca fiind protecționistă, spune el.

De asemenea, el critică faptul că eforturile de liber schimb sunt umbrite de considerente politice.

– Problema este că UE a ales o cale în care dorește să introducă o mulțime de elemente politice care necesită ratificări în parlamentul fiecărei țări membre. Nu am reușit nici măcar să ratificăm CETA cu Canada și dacă nu putem face acest lucru, nu putem ratifica nimic. Trebuie să analizăm cum să împărțim partea comercială, care este aprobată în Parlamentul European, și o parte politică, care este prezentată în parlamentele naționale. Nu este surprinzător faptul că acordurile au fost prelungite, deoarece este vorba despre aspecte legate de durabilitate. Dar am împins-o prea departe, concluzionează el.