Subscribe
Provocarea dintre UEFA și club are o greutate economică și politică
Superliga, o competiție propusă care își propune să depășească cupele internaționale tradiționale ale UEFA, inclusiv Liga Campionilor, Europa League și Liga Conferințelor, a devenit din nou un subiect de discuție în lumea fotbalului. Superliga a fost concepută pentru a cuprinde cele mai bune cluburi din Europa, iar ideea a fost introdusă pentru prima dată în 2019. Cu toate acestea, propunerea s-a confruntat cu reacții negative din partea fanilor, a asociațiilor de fotbal și a jucătorilor deopotrivă, ceea ce a dus la amânarea acesteia. În ciuda rezistenței inițiale, există încă cluburi care rămân angajate în Superligă și care fac presiuni pentru implementarea acesteia. Potențialul impact al Superligii asupra peisajului fotbalistic actual este un subiect foarte dezbătut, iar viitorul său rămâne incert.
După o lungă și dură bătălie juridică, disputa dintre Aleksandr Ceferin, președintele UEFA, și președinții influenți ai mai multor cluburi de fotbal, printre care Florentino Pérez de la Real Madrid, Andrea Agnelli de la Juventus, Joel Glazer de la Manchester United, John W. Henry de la Liverpool și Stan Kroenke de la Arsenal, a fost în cele din urmă soluționată cu o victorie parțială a cluburilor. La 21 decembrie 2023, Curtea Europeană de Justiție a pronunțat o hotărâre istorică prin care a decretat că ar fi împotriva legislației europene să împiedice o altă asociație să organizeze competiții de cluburi care sunt în opoziție cu cele organizate de UEFA. Această hotărâre a pus capăt efectiv, prin lege, monopolului UEFA asupra fotbalului internațional, deschizând calea pentru mai multă concurență și diversitate în lumea fotbalului profesionist.
Aspectele financiare ale sportului sunt întotdeauna un subiect de interes pentru mulți oameni. În cazul UEFA, organizația încasează anual suma de 1,8 miliarde de dolari din drepturile de televiziune legate de Liga Campionilor. Deși această cifră poate părea mare, ea este semnificativ mai mică decât sumele generate de sporturile americane tradiționale. De exemplu, valoarea unui singur campionat NBA este vândută la 2,6 miliarde de dolari pe an, iar NFL (American Football League) încheie acorduri multianuale în valoare impresionantă de 110 miliarde de dolari. Acest lucru se datorează în primul rând faptului că meciul final al NFL, cunoscut sub numele de Super Bowl, atrage un număr masiv de spectatori în fiecare an. De exemplu, 123 de milioane de oameni au urmărit marea finală din acest an, stabilind un nou record. Înțelegând aspectele financiare ale diferitelor sporturi, putem obține o imagine mai clară a punctelor forte și a punctelor slabe ale fiecărei ligi.
Uniunea Asociațiilor Europene de Fotbal (UEFA) oferă cluburilor o parte semnificativă din veniturile totale ale cluburilor din drepturile de televizare și din sponsorizări, ceea ce, la prima vedere, este un aspect pozitiv. Cu toate acestea, este esențial să înțelegem cât de mult din această contribuție ajunge în buzunarele cluburilor individuale. De exemplu, o echipă din grupele Ligii Campionilor pornește cu o sumă lăudabilă de 14,8 milioane de euro, care crește pe măsură ce avansează în competiție. În ciuda caracterului profitabil al Ligii Campionilor, suma maximă pe care clubul câștigător o poate lua acasă este limitată la aproximativ 200 de milioane de euro, ceea ce reprezintă o sumă considerabilă. Cu toate acestea, este totuși limitată dacă luăm în considerare faptul că echipele din NBA, deși au un fond de premii mult mai mic decât cel din Liga Campionilor, au posibilitatea de a semna acorduri private cu alte televiziuni, încasând sume similare doar pentru sponsorizare.
Potrivit analizei, Superliga a apărut ca urmare a nemulțumirii mai multor cluburi de fotbal europene de top. Proiectul propus are în vedere participarea marilor cluburi la o competiție internațională, în care acestea ar fi implicate într-un sistem de promovare și retrogradare între ligile interne mai mici. Formatul propus ar implica o competiție de tip ligă, în care fiecare club ar juca împotriva fiecărei alte echipe. Aceasta ar fi urmată de o serie de playoff-uri și play-out-uri, ceea ce ar duce la un minim de 16 meciuri și un maxim de 19 meciuri pentru fiecare club, în comparație cu minimul actual de 6 și maximul de 13 meciuri.
În plus, întreaga competiție se va desfășura pe o platformă gratuită și online, ceea ce va oferi oportunități ample pentru sponsori de a ocupa spații publicitare și de a contribui la un fond bogat de premii. Formatul propus ar fi astfel în beneficiul nu numai al cluburilor participante, ci și al sponsorilor, oferindu-le acestora o expunere maximă și un randament maxim al investiției.
UEFA a reacționat în acest sens modificând (pentru a treia oară din 1991 încoace) regulamentul Ligii Campionilor: adio la cele 8 grupe de câte 4 echipe fiecare, 36 de echipe vor participa și vor juca 8 meciuri (4 acasă și 4 în deplasare) împotriva unor adversari stabiliți prin tragere la sorți, 24 de echipe vor merge în faza de eliminare directă și se va introduce runda de „play-off” pentru echipele de pe locurile 9-24 în clasament, urmând ca apoi să se desfășoare după metoda tradițională a 16-imilor de finală, sferturilor, semifinalelor și finalei.
Ambele soluții sunt eronate: reducerea numărului total de echipe (Superliga ar avea maximum 64 de participanți în trei ligi diferite, iar UEFA ar admite până la 108 cluburi în faza finală a competițiilor sale) are cu siguranță avantajul de a împărți ” cu mai puține echipe și, prin urmare, de a crește veniturile, dar fondurile necesare pentru dezvoltarea sectorului economic al fotbalului ar fi pierdute în țările cu un interes mai mic pentru campionatele naționale în comparație cu cele „mari”; pe de altă parte, creșterea disproporționată a numărului de cluburi și de competiții provoacă o pierdere de interes, deoarece este clar că există un interes mai mare din partea publicului de a vedea un meci între două cluburi mari decât unul între o echipă mare și un club mai mic. „exotic”.
Ceea ce trebuie să rămână clar este diferența dintre sporturile europene și cele americane: în NBA, de fapt, echipele în sine… nu există! Acestea sunt francize, adică titluri sportive atribuite unui anumit oraș care pot fi atribuite altor orașe dacă se manifestă un interes în acest sens. Nu există promovări sau retrogradări, nu există o competiție majoră care să asigure accesul pe merit sportiv, pentru că titlul sportiv al cluburilor este gestionat de federație. În fotbal, în mod clar – și, într-un fel, din fericire – acest lucru nu este valabil și numai în Anglia există 20 de echipe în campionatul național, la fel ca în Spania și Italia, 18 în Germania și așa mai departe, toate acestea fiind deținute de companii individuale sau familii care determină, pe baza investițiilor, rezultatele sportive.
Impactul economic al fotbalului este un aspect crucial care nu poate fi ignorat. Federația Italiană de Fotbal, cunoscută și sub numele de FIGC, generează o cifră de afaceri impresionantă de 3,7 miliarde de euro, iar sportul în ansamblu are un impact semnificativ asupra PIB-ului italian, contribuind cu o pondere de 10 miliarde de euro. Fotbalul a devenit cel mai profitabil sport la nivel mondial, cu o cifră de afaceri de 47 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă o performanță remarcabilă.
Având în vedere aceste cifre, este esențial să se elaboreze o politică serioasă care să poată supraveghea viitorul competițiilor internaționale de cluburi. Această politică ar trebui să urmărească un echilibru între protejarea meritelor sportive ale cluburilor și evitarea competițiilor închise sau a „francizelor”. În plus, politica ar trebui să se concentreze pe găsirea unei soluții care să îmbogățească sportul, care este inima care bate a Europei, fără a-i compromite esența.
Există un risc iminent ca Arabia Saudită sau Statele Unite să ia acest record Europei. Acest risc este agravat de faptul că aceste țări au atras deja unele dintre cele mai mari nume din fotbal, cum ar fi Cristiano Ronaldo și Lionel Messi. Prin urmare, este imperativ să se ia măsuri proactive pentru a se asigura că fotbalul rămâne un sport vibrant și înfloritor, nu doar în Europa, ci și la nivel mondial.