Subscribe
Majoritatea țărilor UE continuă să înregistreze deficite bugetare, doar trei țări înregistrând un excedent, dar nivelurile sunt în scădere față de anul trecut în toate țările. Deși deficitul este în scădere, România se află pe ultimul loc în clasamentul țărilor europene – cu un nivel de deficit dublu față de media europeană – fiind depășită doar de Ungaria. Datoria guvernamentală este, de asemenea, în scădere în întregul bloc, dar șase țări – inclusiv România – au înregistrat creșteri în acest an. În ceea ce privește deficitul comercial, UE continuă să înregistreze un excedent, datorită scăderii volumelor de importuri – în special în ceea ce privește alimentarea cu energie electrică – și creșterii exporturilor. Nici România nu stă bine la acest capitol, fiind printre țările cu cel mai mare deficit de cont curent. Acestea sunt concluziile datelor oficiale ale Institutului European de Statistică (Eurostat) pentru primul trimestru al acestui an, publicate recent.
Deficitul public al României
Deficitul public s-a situat la 3% din PIB în Uniunea Europeană în primul trimestru din 2023 (și la 3,2% din PIB în zona euro), arată datele Eurostat, citate de Agerpres. În perioada ianuarie-martie 2023, s-a înregistrat o scădere a deficitelor în UE și în zona euro în comparație cu trimestrul al patrulea din 2022, ca urmare a reducerii cheltuielilor totale, precum și a creșterii PIB-ului nominal. Măsurile luate de guverne pentru a atenua impactul prețurilor ridicate ale energiei au avut un impact puternic asupra finanțelor publice în a doua jumătate a anului 2022 și în primul trimestru al anului 2023, iar majoritatea statelor membre ale UE continuă să înregistreze deficite publice. În primul trimestru din 2023, singurele state membre ale UE cu excedente publice erau Irlanda (3,1%), Danemarca (3% din PIB) și Portugalia (2,8% din PIB).
Ungaria, cel mai mare deficit public în primul trimestru din 2023
În UE, veniturile publice totale s-au situat la 45,4% din PIB în primul trimestru din 2023, în scădere de la 46,2% din PIB în precedentele trei luni, în timp ce cheltuielile publice totale s-au situat la 48,5% din PIB, în scădere de la 50,7% din PIB în trimestrul precedent. Dintre statele membre ale UE pentru care sunt disponibile date, cel mai mare deficit public în primul trimestru din 2023 a fost înregistrat în Ungaria (11,1% din PIB) și în România (6% din PIB). România a înregistrat un deficit de 7,5% din PIB în trimestrul patru din 2022 și un deficit de 6,6% din PIB în primele trei luni din 2022. Deficitul bugetar al României continuă să rămână ridicat, în ciuda creșterii veniturilor publice. Agenția Națională de Administrare Fiscală a anunțat că a încasat aproape 83,535 miliarde de lei la bugetul consolidat în primele trei luni din acest an, cu 7% mai mult decât în aceeași perioadă din 2022. Totuși, față de graficul de colectare, în primul trimestru s-a colectat 96,6% din plan, cu 2,981 miliarde de lei mai puțin.
Grecia, cel mai ridicat nivel al datoriei publice
Datoria guvernamentală în Uniunea Europeană a scăzut de la 83,8% din PIB la 83,7% din PIB, potrivit datelor publicate de Eurostat și citate de Agerpres. Comparativ cu primul trimestru din 2022, datoria publică ca procent din PIB a scăzut atât în zona euro (de la 95% la 91,2%), cât și în UE (de la 87,4% la 83,7%). La sfârșitul primului trimestru din 2023, cel mai ridicat nivel al datoriei publice ca procent din PIB dintre statele membre ale UE se înregistra în Grecia (168,3%), Italia (143,5%), Portugalia (113,8%), Spania (112,8%), Franța (112,4%) și Belgia (107,4%), iar cel mai scăzut în Estonia (17,2%), Bulgaria (22,5%), Luxemburg (28%) și Danemarca (29,4%).
Comparativ cu primul trimestru din 2022, șase state membre au înregistrat o creștere a datoriei ca procent din PIB la sfârșitul primului trimestru din 2023 și 21 o scădere. Creșteri au fost înregistrate în Luxemburg (5,4 pp), Republica Cehă (1,7 pp), Letonia (1,1 pp), România (0,7 pp), Bulgaria (0,5 pp) și Finlanda (0,2 pp), iar cea mai semnificativă scădere a fost înregistrată în Grecia (minus 21.2 pp), Cipru (minus 18 pp), Portugalia (minus 10,8 pp), Irlanda (minus 8,9 pp), Italia (minus 7,9 pp), Croația (minus 6,4 pp), Slovenia (minus 5,2 pp), Spania (minus 4,6 pp) și Polonia (minus 3,8 pp).
Din 2019, România și-a dublat datoria publică
România a înregistrat o datorie de 49% din PIB în primul trimestru din 2023, în creștere de la 47,3% din PIB în precedentele trei luni și 48,3% în primele trei luni din 2022. Potrivit datelor analizate în luna mai de ZF, datoria publică a României a ajuns anul trecut la 707 miliarde de lei, adică peste 50% din PIB-ul României. Prin comparație, la sfârșitul anului 2019, înainte de izbucnirea crizei, România avea o datorie publică de 373 de miliarde de lei, ceea ce reprezenta 35% din PIB la acel moment. Între timp, datoria publică, internă și externă, s-a dublat.
Nevoia de finanțare a României este de circa 150 de miliarde de lei în 2023, ceea ce înseamnă deficitul bugetar din anul curent și refinanțarea datoriei vechi, spun analiștii ZF. Cu cât datoria a crescut mai mult, cu atât România a cheltuit mai mult pe dobânzi, în timp ce costul finanțării a crescut oricum din cauza ratelor mai mari ale dobânzilor. Astfel, din acești doi factori: creșterea ratelor dobânzilor și creșterea datoriei, cheltuielile cu dobânzile ale guvernului au crescut cu 60% în primele două luni din 2023, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.
Deficitul comercial în zona euro
Zona euro aproape și-a eliminat deficitul comercial în luna mai, deoarece exporturile de produse chimice și utilaje au crescut, iar valoarea importurilor de produse energetice, în special din Rusia, a scăzut, potrivit Reuters. Potrivit datelor neajustate sezonier publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat), zona euro a înregistrat un deficit comercial de 0,3 miliarde de euro în luna mai, față de 30,3 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2022. În același timp, Uniunea Europeană a înregistrat un deficit comercial de 1,3 miliarde de euro în luna mai, față de un deficit de 37,4 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2022.
UE a înregistrat o reducere a deficitului comercial în domeniul energiei
În primele cinci luni ale anului 2023, cele mai mari scăderi au fost înregistrate la importurile de energie, astfel că UE a înregistrat o reducere a deficitului comercial în domeniul energiei (minus 183,6 miliarde de euro în ianuarie-mai 2023, față de minus 236,7 miliarde de euro în ianuarie-mai 2022).
În perioada ianuarie-mai 2023, exporturile de bunuri ale UE au crescut la 1 058,9 miliarde de euro (o creștere de 4,5% față de aceeași perioadă din 2022), iar importurile s-au situat la 1 087,4 miliarde de euro (o scădere de 7,8% față de perioada ianuarie-mai 2022). Ca urmare, UE a înregistrat un deficit de 28,5 miliarde de euro după primele cinci luni, față de un deficit de 166,4 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2022.
Între ianuarie și mai 2023, exporturile de bunuri din zona euro au crescut la 1 181,9 miliarde de euro (o creștere de 3,7% față de aceeași perioadă din 2022), iar importurile au scăzut la 1 199,5 miliarde de euro (o scădere de 5,1% față de aceeași perioadă din 2022). Ca urmare, zona euro a înregistrat un deficit de 17,6 miliarde de euro în perioada ianuarie-mai 2023, față de un deficit de 124,7 miliarde de euro în perioada similară din 2022.
SUA și China, principalii parteneri comerciali ai UE
În primele cinci luni ale anului 2023, SUA și China au fost principalii parteneri comerciali ai UE. Exporturile UE către SUA au scăzut cu 0,2%, iar cele către China au crescut cu 1,2%, în timp ce importurile UE din SUA au crescut cu 6,2%, iar importurile UE din China au scăzut cu 11,2%. Exporturile UE către Rusia au scăzut, de asemenea, cu 30,6%, în timp ce importurile UE din Rusia au scăzut cu 74,8%. Uniunea Europeană a înregistrat un excedent de cont curent de 58,3 miliarde de euro (1,4% din PIB) în primul trimestru din 2023, după un plus de 23,5 miliarde de euro (0,6% din PIB) în precedentele trei luni și o creștere de 15,7 miliarde de euro (0,4% din PIB) în perioada ianuarie-martie 2022, arată datele publicate marți de Oficiul European de Statistică (Eurostat). În primul trimestru al acestui an, 14 state membre ale UE au înregistrat excedente de cont curent, în frunte cu Germania (69,9 miliarde de euro), Olanda (25,9 miliarde de euro), Irlanda (13,6 miliarde de euro), Spania (10,3 miliarde de euro), Danemarca (9,2 miliarde de euro), Suedia (7,9 miliarde de euro), Polonia (5,5 miliarde de euro) și Austria (4,8 miliarde de euro), în timp ce alte 12 state membre, inclusiv România, au înregistrat deficite de cont curent.
Țările UE cu cel mai mare deficit de cont curent au fost Franța (minus 11,8 miliarde de euro), Italia (minus 5,2 miliarde de euro), România (minus 4 miliarde de euro), Grecia (minus 3,8 miliarde de euro), Belgia (minus 3,3 miliarde de euro) și Croația (minus 2,6 miliarde de euro). În primele trei luni ale acestui an, UE a înregistrat excedente de cont curent cu Regatul Unit (51,4 miliarde de euro), Elveția (22,6 miliarde de euro), SUA (18,8 miliarde de euro), Canada (9,6 miliarde de euro), Hong Kong (7,3 miliarde de euro), Brazilia (6,3 miliarde de euro) și centrele financiare offshore (3,5 miliarde de euro). Deficitele au fost înregistrate în relația cu China (minus 42,5 miliarde de euro), India (minus 3 miliarde de euro), Rusia (minus 2 miliarde de euro) și Japonia (minus 0,6 miliarde de euro).
În ceea ce privește România, datele Eurostat arată că, în perioada ianuarie-mai, exporturile au crescut cu 7%, în timp ce importurile au crescut cu 2%. În aceste condiții, deficitul comercial al României s-a situat la 11,1 miliarde de euro, față de 12,8 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2022.