Subscribe
Cuvintele „bancă”, „finanțe”, „împrumut” sau „transfer” nu sunt necunoscute oricui este suficient de bătrân pentru a putea face orice tranzacție monetară. Cu toate acestea, există mulți termeni noi care au apărut ca urmare a profesionalizării economiei în cadrul societății civile, adică de când cetățenii au dobândit cunoștințe în termeni economici; rata de rentabilitate a capitalului sau marja netă de dobândă sunt doar câțiva dintre aceștia.
Poate că, crizele economice aproape ciclice din 2008 încoace, vulnerabilitățile sectorului bancar odată cu introducerea de noi instrumente tehnologice, incertitudinea după invazia rusă în Ucraina sau inflația au creat un sentiment de îngrijorare sau interes în rândul societății cu privire la nevoia de a ști ce se întâmplă cu banii lor. Acest lucru, printre multe alte date, este arătat în raportul prezentat de Grupul parlamentar european ECR „Transformarea sectorului bancar în Uniunea Europeană și în Europa de Nord și impactul său asupra concurenței sectoriale în statele baltice”.
În acest caz, deși se face o reflecție generală asupra situației actuale a sectorului financiar în Europa, se prezintă particularitățile care caracterizează acest sector în țările baltice: Lituania, Letonia și Estonia, conduc la concluzii importante.
În primul rând, este important să subliniem că activitatea desfășurată de instituțiile bancare și financiare are o importanță relevantă pentru întreaga societate din orice parte a lumii. Cu alte cuvinte, băncile sunt responsabile, printre altele, de finanțarea podurilor, drumurilor, aeroporturilor și a diferitelor infrastructuri necesare pentru buna funcționare a oricărei comunități. În plus, nu este vorba doar de crearea de noi infrastructuri, ci și de generarea de noi locuri de muncă și de creșterea numărului de angajați, ceea ce are efecte benefice asupra sănătății economice și sociale.
Schimbările sau circumstanțele menționate mai sus au adus cu ele schimbări profunde, aproape structurale, în cadrul sectorului financiar, iar aceasta este o consecință directă a necesității predominante ca băncile să existe, deși trebuie reconvertite la o realitate mai digitală. Astfel, se nasc așa-numitele „neobanci”, adică bănci care oferă doar servicii digitale. Acest lucru, pentru vremurile tehnologice actuale, pare a fi un avantaj și un instrument mai mult decât util pentru a nu rata ceea ce unii au numit revoluție tehnologică. Pe de altă parte, acest lucru nu poate fi în niciun caz în detrimentul unui serviciu de bază, care, așa cum am menționat în rândurile anterioare, pare să afecteze orice persoană suficient de în vârstă pentru a face o tranzacție economică. Acest fapt are consecințe negative și directe mai ales asupra celor mai în vârstă sectoare ale populației europene, adică asupra celor cărora le datorăm crearea acestei Europe și a acestei societăți de pace și, într-o anumită măsură, de prosperitate. Prin urmare, instituțiile europene trebuie să asigure, din puterea lor de reglementare, serviciile bancare de care ar putea avea nevoie persoanele în vârstă, acordând o atenție specială și în acele regiuni cu zone rurale mari, cum ar fi Spania sau Polonia, unde serviciile de bază sunt rare.
O altă concluzie interesantă care poate fi trasă din acest raport și care este legată de punctul anterior este cea referitoare la politicile ESG pe care le implementează băncile. Cu alte cuvinte, acele politici care au drept coloană vertebrală mediul, responsabilitatea socială și buna guvernare și care au provocat atâtea controverse în țări precum Statele Unite. Totuși, aici, în Uniunea Europeană, tot mai multe companii, inclusiv cele economice, decid să aplice aceste politici, deși uită să ia în considerare ceea ce este important pentru instituțiile financiare: să ofere un serviciu garantat care să funcționeze pentru toți cetățenii, indiferent de vârstă, situație economică sau context.
Aceste două aspecte menționate mai sus, aplicarea politicilor ESG și noul model al băncilor tehnologice au accelerat crearea unui fenomen pe care raportul, și iată o altă concluzie, l-a numit mobilitatea clienților. Adevărul este că, potrivit studiului Global Banking Consumer Survey 2023 realizat de Accenture, doar 23% dintre cetățenii intervievați apreciază foarte bine gama de produse ale băncii lor și, în plus, tendința pare să ducă la o divizare a achiziționării de servicii financiare în diferite entități de către același utilizator. Această realitate, în marja Uniunii Europene, este mai accentuată în țările baltice: Lituania, Letonia și Estonia, ceea ce duce la ultima concluzie.
Țările baltice par să aibă două probleme majore care le diferențiază de tendința pe care o mențin restul statelor Uniunii Europene. Pe de o parte, se pare că există probleme cu clienții străini care operează în aceste bănci din cauza apropierii geografice de Rusia, fiind nevoiți să aplice măsuri puternice împotriva spălării banilor sau a actelor de corupție, ceea ce a dus la o scădere a numărului de clienți. Pe de altă parte, se pare că băncile din aceste țări, în special din Letonia, sunt foarte dependente de băncile suedeze, ceea ce le face mai puțin competitive la nivel regional și local. Acest lucru se traduce printr-un stimulent mai mic pentru acestea de a oferi, între ele, oferte consistente de rate de dobândă la rambursarea creditelor ipotecare sau a împrumuturilor, astfel încât alternativele în aceste țări sunt puține, ceea ce le face o excepție europeană.
Prin urmare, poate că o posibilă soluție la aceste probleme ar putea fi o revizuire a cerințelor instituționale pentru bănci, respectând buna lor activitate și independența, dar amintind de necesitatea de a oferi servicii complete care să răspundă nevoilor tuturor straturilor sociale, precum și pentru ca țările baltice să obțină un grad mai mare de dependență de clienții ruși care nu operează întotdeauna în conformitate cu formulele legale și să obțină o mai mare suveranitate financiară față de agenții externi care împiedică competitivitatea și serviciile pentru cetățeni.