Subscribe
România, alături de Bulgaria, va adera în martie la spațiul european de liberă circulație Schengen cu frontierele sale aeriene și maritime. Dacă pentru turiștii români faptul că nu vor mai fi verificați pe aeroporturile din România dacă se deplasează într-un stat membru Schengen este o veste bună, pentru transportatorii români decizia luată în decembrie este un coșmar. Și asta pentru că vecinii Bulgariei s-au angajat față de Austria să intensifice controalele la frontierele lor terestre cu România.
Astfel, de câteva săptămâni, timpii de trecere a frontierei pentru camioanele de marfă au crescut considerabil – în unele cazuri, un camion are nevoie de șapte zile pentru a trece prin punctele de control. Transportatorii români s-au plâns Guvernului de la București și au cerut chiar să fie decuplați de Bulgaria în procesul de aderare la Schengen, dar problema s-a pierdut în mormanul imens de revendicări ridicate de transportatori în cadrul protestelor generale pe care această categorie socio-profesională le-a organizat din ianuarie în toată țara, iar această cerere concretă nu a primit niciun răspuns. Mai mult, nu numai că Bulgaria s-a angajat în fața Austriei să ia o serie de măsuri pentru ca aceasta din urmă să renunțe la dreptul de veto privind primirea celor două țări din sud-estul Europei între granițele spațiului de liberă circulație, dar și România a semnat un acord bilateral cu guvernul de la Viena. Potrivit unor analiști, dincolo de deblocarea situației, semnarea acestor acorduri bilaterale nu a făcut decât să pună România și Bulgaria în situația de a nu putea ridica pretenții și de a nu putea întreprinde nicio acțiune și în situația de a aștepta ca Austria să se răzgândească. Ceea ce, după toate probabilitățile, în ciuda optimismului guvernelor de la București și Sofia, nu se va întâmpla înainte de sfârșitul acestui an.
Vameșii bulgari au înăsprit controalele la toate punctele de trecere a frontierei
De la începutul anului, Agenția vamală bulgară a înăsprit controalele la toate punctele de trecere a frontierei, inclusiv la cele cu România. Sunt vizate în primul rând camioanele care transportă mărfuri către Austria, iar controalele sunt în conformitate cu angajamentul României și Bulgariei față de Austria de a intensifica controalele la frontierele terestre, a raportat agenția bulgară de știri BTA la începutul lunii ianuarie.
Pe lângă verificarea documentelor, camioanele sunt supuse unor inspecții fizice, scanări cu raze X atât a compartimentelor de marfă, cât și a cabinei. Dar nu doar camioanele sunt verificate, ci și autocarele și autoturismele beneficiază de același tratament. Controalele nu se fac doar la frontieră – poliția este mai activă ca niciodată, inclusiv pe autostrăzi și drumuri expres. Cu alte cuvinte, în timp ce pentru majoritatea clienților companiilor aeriene aderarea la Schengen va fi o binecuvântare, pentru cei care continuă să călătorească cu mașina în Bulgaria sau Grecia va fi un coșmar, iar pentru transportatorii rutieri – un coșmar și mai mare, deoarece aceștia efectuează frecvent astfel de călătorii. Potrivit anunțului autorității vamale bulgare, aceste controale vor continua până la aderarea la Schengen cu frontierele terestre, iar după aceea vor rămâne în vigoare doar la frontierele externe ale UE cu Turcia și Serbia.
Potrivit Uniunii Naționale a Transportatorilor Rutieri din România – organizația patronală din acest sector economic – aceste controale sunt abuzive și, dacă trebuie să aștepte zile întregi pentru a trece granița bulgară, cel puțin nu ar trebui să beneficieze de același tratament de control excesiv la granița cu Ungaria. Potrivit unui comunicat de presă emis de UNTRR la jumătatea lunii februarie, problema de la granița româno-bulgară există încă de anul trecut, iar din ianuarie, atitudinea guvernului de la Sofia nu a făcut decât să înrăutățească situația. Potrivit organizației patronale, problema de la granița RO-BG se adaugă la cea de la granița cu Ungaria, unde, de ani de zile, timpul mediu de așteptare a fost de obicei între 6 și 15 ore, ajungând chiar la maximul istoric de 4 zile în timpul sărbătorilor legale din Ungaria.
Deși au notificat și Comisia Europeană, transportatorii români care duc mărfuri în Austria sunt în continuare reținuți până la 7 zile în parcările vămilor bulgare. În plus, noul sistem de cozi virtuale la punctul de trecere Giurgiu-Ruse, introdus de bulgari în vara anului 2023, este gestionat de un operator privat, care „îl gestionează după bunul plac” și „discriminează transportatorii români”. Aici – susține UNTRR – camioanele românești sunt obligate să plătească tarife de trei ori mai mari decât concurenții lor bulgari și sunt nevoite să aștepte mult mai mult la coadă decât aceștia.
UNTRR are peste 16.000 de membri, atât transportatori de mărfuri, cât și de pasageri.
În ciuda optimismului manifestat de autoritățile de la București, problema aderării frontierelor terestre la Schengen este încă departe de a fi rezolvată. Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, dă asigurări că Bruxelles-ul va convinge Austria să accepte aderarea deplină a României și Bulgariei, în timp ce premierul social-democrat de la București, Marcel Ciolacu, încearcă să calmeze spiritele, dând asigurări că acest lucru se va întâmpla anul acesta.
„Comisia Europeană este convinsă de mai mulți ani că România și Bulgaria sunt pregătite pentru Schengen”, a subliniat recent von der Leyen într-o conferință de presă la Bruxelles, întărind ceea ce România spune încă din 2014.
Ursula von der Leyen a subliniat că UE a întreprins în ultimele luni proiecte finanțate de UE pentru întărirea frontierelor din România și Bulgaria și că în bugetul comun sunt incluse și alte sume, ceea ce a convins Austria „să accepte primii pași”, respectiv aderarea celor două țări cu frontiere aeriene și maritime. Cu toate acestea, Austria a anunțat că își menține dreptul de veto și vorbește de mai multe „etape” de aderare a celor două țări la spațiul de liberă circulație. Dar, potrivit ministrului de interne Gerhard Karner, Austria nu impune condiții celor două țări (!!!!) și nici nu este de datoria sa să stabilească un calendar de aderare – acesta este rolul Comisiei Europene.
Mai precaut decât premierul Ciolacu, ministrul de externe Luminița Odobescu a declarat într-un interviu acordat Europa Liberă că obiectivul României în acest an este de a obține din partea Austriei o dată până la care vor fi eliminate și controalele asupra terenurilor.
„Am depășit o etapă și ne pregătim pentru următoarea etapă. Sunt precaut în a da date, dar este evident că lucrăm. Obiectivul nostru este să reușim anul acesta”, a declarat Luminița Odobescu.
Cu alte cuvinte, coșmarul de la frontierele terestre – în special de la frontiera bulgară – nu se va încheia nici anul acesta. Iar în timpul verii – când mulți turiști vor călători cu mașina în Grecia – una dintre destinațiile de vacanță preferate ale României – vor simți și ei umilința și frustrarea șoferilor români de camioane și autocare. În ciuda faptului că mai mulți europarlamentari români au propus anul trecut ridicarea controalelor la frontierele dintre România, Bulgaria și Grecia, acest lucru nu s-a aflat pe agenda guvernelor de la București și Sofia. Pentru România – și pentru Bulgaria, cu care este luată „la pachet” – aderarea la Schengen pe uscat pare și mai greu de realizat în contextul reformei Schengen de anul trecut, care a înăsprit controalele la frontierele terestre în loc să le relaxeze. Consiliul și Parlamentul au convenit că, în loc de doi ani, statele membre ar putea introduce controale „temporare” la frontiere pentru trei ani. Decizia – care nu a fost încă adoptată în mod oficial în Parlamentul European și de către statele membre – a fost luată în contextul noului val de migrație, în care multe țări Schengen au luat măsuri pentru a reintroduce controalele la frontierele terestre, în unele cazuri depășind termenele maxime prevăzute în vechiul acord pentru o astfel de măsură temporară.