Turismul românesc, afectat de războiul din Ucraina

Turismul de pe litoralul românesc, după ce a supraviețuit cu greu restricțiilor pandemiei, este din nou amenințat cu prăbușirea. Anunțurile făcute de autorități și specialiști cu privire la consecințele distrugerii barajului Nova Kakhovka din Ucraina oferă un tablou apocaliptic, care arată în culori sumbre viitorul calității apei din Marea Neagră. Și nu numai. Pești, animale moarte, pete de petrol, gunoaie de la haznale și toalete, chimicale și pesticide care au ajuns după baraj pe câmpurile ucrainene și pe Nipru au ajuns în derivă în Marea Neagră. Dar, deoarece Marea Neagră este legată de Marea Mediterană, riscurile se pot extinde din Europa până în Orientul Mijlociu.

Uriașul baraj hidroelectric Kakhovka, construit de sovietici, aflat sub control rusesc de la invazia lansată în februarie 2022, a fost distrus în primele ore ale zilei de 6 iunie.

Avertismentele ministrului ucrainean al mediului, lansate imediat după dezastru într-un interviu acordat rețelei de televiziune americane CNN, sunt de natură să îngrijoreze întreaga regiune. Potrivit ministrului Ruslan Strileț, acesta este un dezastru pentru mediul înconjurător nu numai al Ucrainei, ci și al întregului continent european. Prin aruncarea în aer a barajului – spune oficialul de la Kiev – Rusia a făcut inutilizabili peste 18 kilometri cubi de apă. Peste 50.000 de hectare de păduri ucrainene sunt inundate și cel puțin jumătate dintre ele ar putea muri.

Printre alte consecințe, oficialul a enumerat pești și animale moarte, o maree neagră de cel puțin 150 de tone, gunoaie din haznale și toalete, substanțe chimice și pesticide pe câmpuri. Toate acestea se scurg pe râul Nipru în Marea Neagră, care se învecinează cu România, Bulgaria, Turcia, Georgia și Rusia. Deoarece Marea Neagră este legată de Marea Mediterană, aceste riscuri de mediu se pot răspândi.

În același timp, oficialii de la Kiev au anunțat că salinitatea Mării Negre a scăzut brusc, iar conținutul de fier a depășit valoarea normală admisă. Acest lucru a fost raportat de sediul central ucrainean pentru lichidarea consecințelor incidentului, potrivit agenției de presă bulgare Novinite.

Desalinizarea Mării Negre poate provoca proliferarea algelor verzi-albastre, care sunt foarte periculoase, deoarece distrug flora naturală a apelor. În plus, substanțele toxice din canalizare și din depozitele de deșeuri pot pătrunde în mare. Litoralul Odesa – cândva o destinație populară atât pentru turiștii ucraineni, cât și pentru cei străini – a devenit, potrivit autorităților ucrainene, o „groapă de gunoi și un cimitir de animale”. În urma dezastrului, toate plajele din Odessa au fost închise.

Autoritățile din regiunea Odesa, în sudul Ucrainei, au închis plajele pentru că înrăutățirea calității apei – cauzată în parte de prăbușirea barajului Nova Kahovka – reprezintă „o amenințare reală” pentru sănătatea locuitorilor din zonă, potrivit CNN.

„Plajele din Odessa au fost declarate improprii pentru înot din cauza înrăutățirii semnificative a condițiilor de apă în zonele de apă deschisă (mare, estuar) și a unei amenințări reale la adresa sănătății locuitorilor orașului”, a anunțat municipalitatea din Odessa într-o postare pe Telegram la câteva zile după dezastru.

Locuitorii din regiunea Nikolaev, tot în sudul Ucrainei, au fost avertizați să nu folosească apa de suprafață pentru băut, înot sau pescuit, după ce s-a constatat că aceasta a fost contaminată cu o bacterie similară celei care provoacă holera.

De fapt, Organizația Națiunilor Unite a avertizat asupra unei alte consecințe decât impactul ecologic asupra florei Mării Negre. Aceștia susțin că ruperea barajului de pe râul Nipru va avea un impact considerabil asupra securității alimentare globale, ducând la o creștere a prețurilor la alimente și la probleme în aprovizionarea cu apă potabilă pentru sute de mii de oameni. În același timp, directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, a vizitat recent centrala nucleară din Zaporojie pentru a stabili dacă aceasta este amenințată de distrugerea barajului Nova Kahovka de pe râul Nipru, ale cărui ape sunt folosite pentru răcirea celor șase reactoare ale centralei.

El a declarat că situația este „gravă”, dar că este în curs de „stabilizare”, potrivit AFP.

„Putem vedea, pe de o parte, că situația este gravă, consecințele sunt aici și sunt reale. În paralel, se iau măsuri pentru a stabiliza situația”, a rezumat directorul general al AIEA, fără a preciza la ce măsuri se referă.

Autoritățile din Bulgaria vecină, o destinație turistică preferată de mulți români, dau asigurări că nu au fost găsite urme de poluare pe litoral și că sezonul turistic nu este amenințat pentru moment, potrivit agenției de stat bulgare. Dar atenția asupra problemei rămâne concentrată, deoarece situația de la Marea Neagră este monitorizată în mod constant de către autoritățile sanitare.

Același lucru este valabil și în România, unde Direcția de Sănătate Publică monitorizează în permanență apa de îmbăiere din mare.

„Noi monitorizăm apa de îmbăiere și ne pregătim cu proceduri pentru a mări parametrii de monitorizare, în sensul de a-i lărgi, de a monitoriza și alți parametri, astfel încât să avem o oglindă foarte clară”, a declarat Cristina Mihaela Schipor, șefa Direcției de Sănătate Publică Constanța.

Potrivit specialiștilor, efectele dezastrului din Ucraina au ajuns deja pe litoralul românesc al Mării Negre, la Sulina, și foarte curând se vor resimți și la Constanța.

„Estimez că un astfel de impact ar putea fi spre Constanța undeva spre sfârșitul săptămânii, a ²⁵ iunie. Undeva în jur de 20 de zile ar dura de la acel incident din 6 iunie, am estimat, iar Sulina ar fi trebuit să fie, să spunem, afectată, potențial, undeva la două săptămâni de la acel incident, adică undeva (…) pe 18 iunie. În aceste condiții, bineînțeles că trebuie să facem investigații continue, știu că instituțiile din Constanța monitorizează foarte bine acest lucru”, a estimat prof. univ. dr Silviu Gurlui, de la Universitatea Al. I Cuza din Iași, într-un interviu acordat Radio România Constanța.

Potrivit acestuia, orice dezastru de acest tip implică o mare distrugere a mediului înconjurător, iar „orice poluare în acea zonă, fie că vorbim de petrol sau de compuși chimici de alt tip, toate acestea se pot, mai departe, răspândi în Marea Neagră și, evident, ar putea ajunge în zona noastră”. Pe lângă animalele moarte, apa poate aduce și boli.

În aceste condiții, specialistul consideră că una dintre principalele preocupări ale autorităților ar trebui să fie acum să estimeze pericolul de răspândire a holerei și să informeze corect populația dacă acest risc există.

„Voi fi la Constanța pe 25 iunie pentru a face analize complementare și pentru a vedea ce compoziție chimică este acolo și dacă, sper să nu fie așa, dar dacă există, să spunem, condiții pentru o răspândire, chiar și minoră a holerei, trebuie luate cele mai bune măsuri, să știm în primul rând ce este acolo și apoi populația să fie informată corespunzător pentru a lua toate măsurile de igienă și de siguranță”, a declarat specialistul în sănătate publică în cadrul interviului.

„Populația va trebui întotdeauna să fie informată și dacă condițiile sunt foarte bune, atunci, sigur, ne putem bucura de apa mării și de tot ceea ce ține de litoralul nostru mai departe, dar cu siguranță trebuie să fim foarte atenți, pentru că orice schimbare în compoziția chimică, spuneam de această bacterie care poate răspândi în continuare holera, care, de asemenea, depinde foarte mult de condițiile de mediu, de salinitatea apei, de temperatură și, din păcate, în momentul de față, condițiile sunt optime, în sensul că această bacterie se descurcă foarte bine, ca să spunem așa, dacă salinitatea este undeva la peste 20 la mie și temperatura undeva la peste 20 de grade (… )”, a declarat Silviu Gurlui.

„Sunt necesare condiții de igienă drastică, de folosire, de curățare, de spălare a fructelor, de spălare în timpul preparării alimentelor, dar și după aceea. Întotdeauna trebuie să ne spălăm foarte bine pe mâini”, a adăugat profesorul din Iași.

Profesorul din Iași este contrazis, într-un interviu acordat Europei Libere, de biologul marin Răzvan Popescu Mirceni. El a susținut că nu există niciun motiv de panică și că România a interpretat greșit comunicatul Organizației Mondiale a Sănătății, care a afirmat clar că holera și alte boli transmise prin apă reprezintă un risc doar în Ucraina.

Chiar dacă o parte din deșeurile toxice transportate de inundații au ajuns în Marea Neagră, mai mulți factori atenuează efectele nocive asupra calității apei de pe litoralul românesc.

Potrivit biologului, holera se transmite doar în apa dulce contaminată cu fecale sau cadavre, ceea ce este cazul în zonele inundate din Ucraina, iar în zona Deltei Dunării pot exista cazuri izolate.

„Înainte de a-mi spune cineva că există riscul de a contracta holeră de pe litoralul românesc al Mării Negre, aș vrea să răspundă mai întâi la întrebarea dacă în ultima sută de ani a existat vreun caz documentat într-o statistică sau într-o lucrare științifică de holeră contractată din apa de mare. Nu de la apa din Marea Neagră, ci de oriunde în lume de la apa de mare. Vor constata că nu există niciun caz”, a argumentat biologul Răzvan Popescu Mirceni.

Potrivit unui alt specialist român, Florin Timofte, cercetător-biolog la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” din Constanța, efectele negative există deja. Va fi dificil să înoți în Marea Neagră din cauza reziduurilor din apă, a spus el.

„Vorbim despre cantități uriașe de apă dulce care vin de la baraj, vorbim despre sedimente, vorbim despre nutrienți, care sunt spălați de apă din toată câmpia inundabilă a Niprului, vorbim despre murdărie, gunoaie, materie organică, crengi, lemn, gândiți-vă la asta, toate au fost spălate în calea inundației. Se spală în continuare, atâta timp cât apa vine din bazin și totul este evacuat în mare”, a explicat Timofte.

El a explicat că, în doar trei zile de la ruperea barajului, inundația pe Nipru a ajuns pe o distanță de aproximativ 50-60 de kilometri, iar furtuna din ultimele două-trei zile a împins apa și mai la sud, mai întâi în zona gurii Dunării, apoi, în funcție de condițiile meteo, furtună sau curenți, spre litoralul turistic, Constanța, Mamaia și alte stațiuni. În acest context, mulți români care plănuiau să își petreacă vacanța pe litoralul românesc și-au anulat rezervările și s-au îndreptat spre țările vecine, în special Bulgaria și Grecia.

„De asemenea, toate inundațiile din Ucraina se vor combina cu cele de pe Dunăre, pentru că în acest moment am avut destule ploi pe continent, iar debitul Dunării va crește în perioada următoare. Împreună cu furtuna, se vor crea condiții nefavorabile, nu vom mai avea apa limpede, limpede pe care o așteaptă toți turiștii pe litoral, probabil că apa își va schimba culoarea, vor apărea sedimente și apa mării va fi puțin tulbure, calitatea apei va scădea”, a avertizat biologul Florin Timofte.