UE revitalizează industria de armament

În actualul context geopolitic, în care „bătrânul continent ” trebuie să își asume o mai mare responsabilitate pentru a-și asigura propria securitate, Uniunea Europeană caută soluții, fără prea mult succes până acum. După ce crearea unei „armate europene” s-a dovedit a fi o soluție neviabilă, deoarece multe state UE nu doresc să renunțe la competența lor exclusivă în domeniul apărării, Bruxelles-ul a venit cu o altă propunere: crearea unui complex continental în domeniul industriei de armament.

Fondurile UE pentru apărare vor fi dublate

Comisia Europeană a elaborat o strategie pentru a revitaliza industria de armament de pe continent, care a rămas fără investiții sau contracte în perioada premergătoare războiului din Ucraina. Implicarea UE în sprijinirea industriilor naționale de apărare ar lua, în esență, forma unui plan comun de achiziții publice, după modelul SUA. Dar, în același timp, măsurile propuse în strategie – dacă vor fi aprobate de statele membre – vor fi susținute de un fond european de apărare substanțial. Nu în ultimul rând, pentru punerea în aplicare a strategiei, ar putea fi creat chiar un nou post de comisar european pentru apărare.

Deși multe țări europene au crescut cheltuielile pentru apărare din PIB-ul lor de la invazia rusă în Ucraina, oficialii europeni consideră că eforturile individuale ale țărilor nu sunt suficiente și doresc ca organismele europene să joace un rol mai important în politica industrială de apărare. Unii analiști spun că industria europeană de armament s-a dovedit incapabilă să facă față noilor provocări. Cererea de armament a crescut în mod semnificativ din cauza războiului și a necesității de a oferi sprijin militar, inclusiv livrări de arme, Ucrainei. Cu toate acestea, industriile de apărare din țările europene au demonstrat încă o dată că nu pot face față creșterilor bruște ale cererii, de exemplu în cazul muniției de artilerie. Datele oficiale privind creșterea semnificativă a volumului importurilor de arme din UE – în special din SUA – confirmă acest lucru.

Pe de altă parte, o resetare a industriei europene de armament de la „modul pace” la „modul război” este considerată o necesitate atât de Bruxelles, cât și de unele state membre, pe fondul temerilor că Rusia ar putea ataca un stat membru NATO din Europa, care, în același timp, ar putea rămâne descoperită în lipsa sprijinului din partea aliatului său de peste Atlantic, dacă republicanul Donald Trump revine la Casa Albă după alegerile din acest an.

O premieră pentru UE – strategia pentru industria europeană de apărare

În acest context, Comisia Europeană a anunțat la începutul lunii februarie strategia sa pentru industria europeană de apărare. Strategia – care este o premieră pentru UE – stabilește o serie de măsuri menite să facă industria de armament mai competitivă, dar stabilește și indicatori pentru a măsura progresele înregistrate de statele membre în dezvoltarea propriilor industrii.

Una dintre principalele măsuri propuse de comisie este achiziția comună de armament. Aceasta solicită statelor membre să achiziționeze în colaborare cel puțin 40% din echipamentele de apărare până în 2030. Până la aceeași dată, țările din blocul comunitar ar trebui ca cel puțin 50% din bugetul pentru achiziții publice în domeniul apărării să fie utilizat pe piața internă a UE. Conform propunerii Comisiei, acest procent ar urma să crească la 60% în 2035. Cu alte cuvinte, UE dorește ca statele membre să cumpere mai multe armament de pe piața europeană și, în acest scop, vrea să se implice în sprijinirea industriilor naționale de apărare pentru a crește capacitățile de producție.

Oficialii Comisiei au propus, de asemenea, ca Ucraina să fie inclusă în strategia de stimulare a achizițiilor comune și de creștere a capacității de producție, chiar dacă această țară nu face parte din UE, ci este doar o țară candidată. Programul industrial european de apărare (EDIP) ar asigura continuitatea sprijinului UE pentru baza industrială și tehnologică de apărare comună, pentru a o face competitivă și adaptabilă la noile realități.

„Trebuie să schimbăm paradigma și să trecem la modul economiei de război. Acest lucru înseamnă, de asemenea, că industria europeană de apărare trebuie să își asume mai multe riscuri, cu sprijinul nostru”, a declarat Breton, prezentând în avanpremieră pachetul.

„În actualul context geopolitic, Europa trebuie să își asume o mai mare responsabilitate pentru propria securitate, indiferent de rezultatul alegerilor din patru în patru ani ale aliaților noștri”, a declarat comisarul Thierry Breton, referindu-se la faptul că Donald Trump a pus deja la îndoială angajamentele SUA față de NATO.

Printre propunerile Comisiei Europene se numără adoptarea unei versiuni interne a programului Foreign Military Sales – prin care SUA ajută alte țări să cumpere arme de la companii americane. Comisia propune, de asemenea, ca întreprinderile din acest sector să fie preluate de guverne în caz de război și ia în considerare posibilitatea de a obliga firmele europene din acest sector să acorde prioritate comenzilor din interiorul UE în perioade de criză.

Înapoi la producția de arme pe scară largă

Pentru a pune în aplicare măsurile propuse, comisarul Thierry Breton a declarat că fondul de apărare ar putea fi suplimentat cu 1,5 miliarde de euro pentru început. În viitor, însă, suma ar putea fi majorată dacă statele membre vor fi de acord cu propunerile. Pentru a se materializa în măsuri legislative, propunerile Comisiei ar trebui să fie aprobate de statele membre – adesea reticente în a ceda puterea de decizie în domeniul apărării – și de Parlamentul European. Prin urmare, nu se așteaptă un acord asupra acestor propuneri decât după alegerile europarlamentare din 9 iunie, când se va forma noul parlament și va fi numită noua comisie. În cazul în care Ursula von der Leyen va fi nominalizată pentru un al doilea mandat de comisar, așa cum sugerează unele surse, este posibil ca propunerea sa privind un comisar european pentru apărare să fie pusă pe masă.

Industria europeană a armamentului a intrat deja într-o nouă tendință, fără implicarea Bruxelles-ului. Cele mai mari creșteri ale producției în industria europeană de armament au avut loc în Europa de Est în ultimii doi ani. Aici, cu câteva excepții – cum ar fi România, care nu a investit în noi capacități de producție pentru această ramură a industriei – companiile din acest sector – majoritatea de stat – au început să producă într-un ritm fără precedent de la Războiul Rece încoace. Motivele au fost parțial legate de îngrijorarea că Rusia și-ar putea pune în aplicare amenințările și parțial pentru că au văzut o oportunitate în noul conflict care a izbucnit acum doi ani. Potrivit unei investigații Reuters, pentru companiile de apărare din Europa de Est, războiul din Ucraina a deschis oportunități de export și pe piața africană, unde au fost jucători relativ importanți în timpul Războiului Rece. Potrivit jurnaliștilor de la Reuters, acesta este cazul unor companii din Polonia și Cehia, care negociază noi acorduri pentru a vinde arme, echipamente și servicii militare în Africa unor clienți care doresc alternative la ceea ce oferă Rusia în prezent.

Un semnal pentru tendința din industria de armament din Europa de Vest a fost dat recent de Germania. Cancelarul Olaf Scholz a participat recent la evenimentul de inaugurare a unei noi fabrici de obuziere Rheinmetall. Potrivit lui Scholz, acest lucru ar trebui să le transmită europenilor semnalul de a consolida baza industrială de apărare a continentului și de a se concentra pe comenzi grupate pe termen lung.

„Avem nevoie (…) să ne întoarcem la producția de arme pe scară largă”, a declarat Olaf Scholz, citat de AFP.

În Europa, există mai multe țări cu tradiție în industria de apărare. Principalii actori sunt Franța, Germania, Regatul Unit, Italia, Spania și Suedia, care a aderat recent la NATO. Aceste țări au o istorie bogată în ceea ce privește dezvoltarea și producția de echipamente militare, contribuind în mod semnificativ la industria globală de apărare. Franța are o industrie de apărare puternică și este cunoscută pentru producția de echipamente militare sofisticate, cum ar fi avioane de luptă, submarine și sisteme de rachete. Producția de armament a Germaniei este specializată în producția de vehicule militare, echipamente de comunicații și tehnologie de apărare. Italia are o industrie de apărare diversificată care produce o gamă largă de echipamente militare, inclusiv nave de război, vehicule blindate și avioane de luptă. În cazul Spaniei, producția de echipamente de apărare se concentrează în principal pe construcția de nave militare, avioane și vehicule blindate. Suedia este cunoscută pentru producția de sisteme de artilerie, vehicule blindate și echipamente de comunicații militare.