Subscribe
Bruxelles – Securitatea Europei este din nou în centrul agendei politice, cu o deschidere fără precedent între Uniunea Europeană și Regatul Unit pentru cooperarea în domeniul apărării strategice.
Duminică, 2 martie, un grup de lideri europeni se va deplasa la Londra pentru a discuta cu guvernul britanic despre un plan de apărare comun, marcând un pas important în relațiile dintre cele două părți ale Canalului Mânecii. Anunțul a fost făcut de prim-ministrul polonez Donald Tusk în timpul unei întâlniri la Varșovia cu președintele Consiliului European, Antonio Costa. Vestea confirmă anticipațiile Financial Times, potrivit cărora prim-ministrul britanic Keir Starmer l-a însărcinat deja pe ministrul de finanțe, Rachel Reeves, să elaboreze o propunere specifică pe care să o prezinte liderilor europeni. În centrul negocierilor s-ar afla crearea unui fond paneuropean comun pentru consolidarea cheltuielilor militare, un subiect care va fi discutat în zilele următoare la G20 din Cape Town.
Un nou echilibru al securității
Această inițiativă se înscrie într-un context geopolitic marcat de incertitudine. Posibila retragere a Statelor Unite din apărarea europeană, amenințată de revenirea pe scena politică a lui Donald Trump, a accelerat nevoia de autonomie strategică europeană. Perspectiva unei retrageri parțiale a sprijinului american a împins Bruxelles-ul și Londra să depășească fricțiunile post-Brexit, recunoscând că securitatea comună necesită cooperare dincolo de diviziunile politice. Ipoteza unui fond sau a unei bănci europene de rearmare, avansată de ministrul polonez de finanțe Andrzej Domanski, ar reprezenta un pas concret către o mai mare independență militară a continentului. Ideea unei „bănci de reînarmare” ar putea permite finanțarea creșterii producției de armament și ar garanta resurse pentru sprijinirea Ucrainei, într-un moment crucial al conflictului cu Rusia.
Rolul Londrei în securitatea europeană
Participarea Regatului Unit la această nouă inițiativă arată o schimbare de direcție în politica externă britanică. Keir Starmer, dornic să repoziționeze țara ca actor-cheie pe scena internațională, și-a arătat deja deschiderea pentru o mai mare integrare cu UE în materie de securitate. După Brexit, Londra și-a menținut un rol de lider în sprijinirea Ucrainei, furnizând arme și asistență militară. Cu toate acestea, lipsa unei structuri oficiale de cooperare cu UE a limitat capacitatea de a aborda provocările comune. Premierul britanic se va deplasa, de asemenea, la Washington pentru a se întâlni cu Trump și a discuta posibilitatea unui contingent european de menținere a păcii în Ucraina. Această propunere, explorată deja de Emmanuel Macron, ar putea implica desfășurarea a cel puțin 30 000 de militari pentru a asigura securitatea post-conflict.
Summitul extraordinar din 6 martie
Reuniunea de la Londra precede summitul european extraordinar din 6 martie, în cadrul căruia liderii UE vor trebui să definească strategii clare pentru securitatea continentului. Ursula von der Leyen a anunțat deja că va prezenta un plan cuprinzător de creștere a producției europene de armament, marcând un nou pas spre consolidarea capacităților defensive ale Uniunii. În acest scenariu, cooperarea cu Londra s-ar putea dovedi crucială pentru construirea unei arhitecturi de securitate mai solide și mai reziliente. După cum a subliniat Tusk, prioritatea este consolidarea unității europene și crearea unei axe de cooperare cu Regatul Unit și Norvegia pentru a face față provocărilor reprezentate de Rusia și a asigura stabilitatea în Ucraina.
Către o nouă eră în apărarea europeană
Apropierea dintre UE și Regatul Unit în domeniul apărării ar putea marca începutul unei noi etape în relațiile bilaterale, caracterizată de o cooperare mai pragmatică. Dacă negocierile conduc la crearea unui fond comun și la o colaborare mai structurată, Europa ar putea face un pas decisiv către o mai mare autonomie strategică. Rămâne de văzut cum vor reacționa Statele Unite și care va fi atitudinea lui Trump față de o Europă mai independentă în materie de securitate. Ceea ce este sigur, însă, este că Bruxelles-ul și Londra par din ce în ce mai conștiente de necesitatea unei apărări comune, independent de umbrela atlantică.
Alessandro Fiorentino