UE trebuie să asigure condiții pentru fermieri pentru a garanta securitatea alimentară

Departe de a se fi încheiat, protestele fermierilor europeni – care au cuprins mai multe țări europene de la vest la est începând din toamna anului trecut – au fost reluate în forță la începutul acestui an. Protestele au motive diferite, dar converg în nemulțumirea lor față de noua politică agricolă a UE și față de cele mai recente reglementări de mediu, care au devenit prea costisitoare pentru a fi puse în aplicare.

Guvernele din cele mai puternice economii europene sunt nevoite să dea înapoi și să renunțe temporar la unele măsuri pe care intenționau să le ia pentru a pune în aplicare politicile de mediu. Confruntați cu furia tot mai furioasă a protestatarilor, liderii de la Bruxelles, în ajunul alegerilor pentru Parlamentul European, au decis în al 12-lea ceas că este necesar un „dialog strategic” cu sectorul agricol. Înaintea lansării sale, pe 25 ianuarie, reprezentanții Comisiei Europene s-au întâlnit cu miniștrii agriculturii din cele 27 de state membre, unii dintre aceștia sosind la discuțiile de la Bruxelles cu un „mandat” din partea fermierilor, cum ar fi oficialul român Sorin Barbu.

Concluziile discuției: UE trebuie să asigure condițiile pentru ca agricultorii să garanteze securitatea alimentară într-un mod durabil și profitabil. Concret, în documentul publicat la sfârșitul reuniunii, Consiliul a afirmat că agricultura trebuie să primească o finanțare „adecvată”.

„Nemulțumirea fermierilor noștri este reală și se exprimă deja pe străzile din întreaga Uniune Europeană. Dacă nu înțelegem că fermierii noștri au nevoie de un sprijin real, nu de piedici suplimentare pentru a obține producția, putem pleca cu toții de la locurile noastre de muncă. Inclusiv dumneavoastră, domnule comisar!” a declarat ministrul român al agriculturii, Sorin Barbu, adresându-se comisarului pentru agricultură și dezvoltare rurală, Janusz Wojciechowsk.

Forma de protest a fermierilor diferă de la o țară la alta

Protestele recente ale fermierilor diferă de la o țară la alta, de la principalele nemulțumiri strigate în stradă până la amploarea lor. În timp ce în Germania agricultorii au protestat împotriva eliminării subvențiilor pentru motorină, în Spania au protestat împotriva reducerii alocărilor de apă, iar în Franța împotriva amânării adoptării legii agriculturii și, mai precis, împotriva creșterii costului de irigare a terenurilor agricole. În general, nemulțumirile declarate și nedeclarate ale fermierilor se referă la creșterea costurilor, pe fondul inflației, al creșterii taxelor și al reglementărilor de mediu prea stricte. Amploarea demonstrațiilor este în creștere și riscă să perturbe viața economică. Mai mult, în Franța, a făcut deja primele victime – o fermieră și-a pierdut viața, iar soțul și fiica ei au fost grav răniți după ce o mașină a încercat să treacă cu forța de un baraj al demonstranților. Anterior, în alte orașe, protestatarii au blocat accesul la o centrală nucleară. În Germania, un protest al fermierilor a întrerupt producția la o fabrică Volkswagen. Convoaiele de tractoare și camioane au provocat haos în trafic în multe regiuni și au blocat mai multe orașe. Atât în Franța, cât și în Germania, oamenii au aruncat găleți de bălegar la porțile instituțiilor. Aceasta nu a fost o premieră, fiind raportate atitudini similare la protestele de anul trecut din Olanda. Fermierii din Belgia, Spania și Irlanda au protestat, de asemenea, împotriva impactului măsurilor de mediu și a costurilor acestora. Unul dintre cele mai vechi și mai violente proteste ale fermierilor europeni a avut loc în Olanda, unde fermierii se opun de mai mulți ani măsurilor guvernamentale de reducere drastică a numărului de animale pentru a combate poluarea cu azot.

Importurile de cereale ieftine din Ucraina i-au scos în stradă pe fermierii est-europeni

Fermierii au protestat anul trecut și continuă să protesteze și în 2024 și în Europa Centrală și de Est. Totuși, în acest caz, principala lor nemulțumire se referă la importul de cereale ieftine din Ucraina și la concurența neloială pe care produsele agricole din această țară o fac celor naționale în absența tarifelor. Pe lângă această concurență neloială, se știe, de asemenea, că unele dintre produsele agricole ucrainene nu îndeplinesc standardele de calitate impuse de Uniunea Europeană.

Proteste de amploare pe această temă au loc în prezent în Polonia – unde fermierii au ajuns temporar la un „armistițiu” cu noul ministru, care este în funcție de doar câteva săptămâni – și în România, care se confruntă cu cel puțin trei runde de alegeri în acest an – europarlamentare, locale și prezidențiale. Protestatarii și alte persoane – inclusiv toate guvernele statelor membre vecine Ucrainei – așteaptă ca Bruxelles-ul să prezinte propuneri pentru noi scutiri de taxe vamale pentru produsele agricole ucrainene, care ar urma să intre în vigoare în a doua jumătate a acestui an.

Cine controlează mâncarea controlează oamenii

Toate aceste proteste, generate de nemulțumire, atrag atenția partidelor extremiste și a mișcărilor conspiraționiste. Potrivit BBC, citat de The Guardian, acest lucru se întâmplă și în Germania, unde extrema dreaptă vrea să declanșeze o revoluție în Germania și să profite de aceste demonstrații. Astfel au apărut mesaje conspirative precum: „Cine controlează mâncarea controlează oamenii”.

Rezultatele unui sondaj citat de dpa(Deutsche Presse-Agentur) arată că peste două treimi dintre germani, 68%, susțin protestele fermierilor față de planurile guvernului de a elimina subvențiile, inclusiv scutirea de accize la motorină pentru agricultură, care este în vigoare de peste 70 de ani. Sub presiune, executivul a decis o reducere treptată în următorii trei ani, în loc de o eliminare bruscă, așa cum era prevăzut. Și asta după ce cabinetul cancelarului Olaf Scholz a renunțat la eliminarea scutirii de la plata taxei pe autovehicule pentru agricultori. Dar asta nu este suficient. Taxele de poluare reprezintă o povară din ce în ce mai mare pentru agricultori, iar măsurile vin după ani de criză energetică și pandemii, în care producția și nivelul de trai au fost grav afectate.

În Olanda, protestele agricultorilor s-au încheiat cu formarea unui partid al agricultorilor, BBB. Deși a avut un singur obiectiv – lupta împotriva politicilor de mediu ale guvernului lui Mark Rutte – BBB a dat o lovitură majoră partidului său, VVD, în alegerile provinciale, plasându-l într-o poziție fragilă în Senatul țării.

În România, niciun fermier nu s-a prezentat la un protest de trei zile autorizat de primăria din centrul Bucureștiului. Motivul – fermierii români nu au vrut să se asocieze cu organizatorul, un politician naționalist independent, care a organizat acest eveniment pentru ei. Subvențiile primite de-a lungul anilor și utilizarea continuă a combustibililor fosili și a pesticidelor – acestea sunt punctele comune ale protestelor recente ale agricultorilor europeni. Cu alte cuvinte, apărarea status quo-ului, spune Jan Douwe van der Ploeg, fost profesor la Universitatea Wageningen din Olanda, citat de DW. Cele trei puncte enumerate de specialistul în agricultură sunt caracteristicile agriculturii industrializate. Or, tocmai acest lucru nu mai este dorit de UE.

„Sunt multe voci care ar trebui luate în considerare, care spun că agricultura primește prea mult, că se transformă într-o industrie și că nu merită să investim bani publici aici”, a explicat comisarul pentru agricultură Janusz Wojciechowski la sfârșitul anului trecut, anunțând că subvențiile ar putea dispărea într-un viitor nu prea îndepărtat, undeva în jurul anului 2027.

În același context, oficialul de la Bruxelles a subliniat că standardele PAC sunt opționale pentru fermieri. Cu alte cuvinte, cei care renunță la subvenții nu mai trebuie să respecte obligațiile de mediu. Obligațiile de mediu ale fermierilor europeni au crescut de la intrarea în vigoare, anul trecut, a noii politici agricole comune. Forma adoptată de Parlamentul European a relaxat restricțiile propuse de Comisie, cel puțin în ceea ce privește unele puncte cheie, intens dezbătute: refacerea ecosistemelor agricole degradate, emisiile poluante ale marilor ferme de animale – textul va scuti în cele din urmă fermele de bovine, dar va viza fermele de porci și de păsări și va proteja lupii. Deputații au respins, de asemenea, un proiect de lege privind etichetarea nutrițională și unul privind reducerea utilizării pesticidelor. Inițiativa de a lansa un dialog strategic cu sectorul agricol a fost propusă în septembrie 2023 de către președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, care a solicitat o mai mică polarizare în jurul Pactului verde.