Uniunea Europeană a luat decizia de a utiliza activele rusești înghețate în băncile sale pentru reconstrucția Ucrainei, după lungi dezbateri privind impedimentele juridice care stau în calea unei decizii atât de importante. Nu este încă clar cum va fi pusă în aplicare această decizie în întregime, dar există un acord între statele membre cu privire la un plan în mai multe etape care prevede, în esență, utilizarea veniturilor obținute din „impozitarea” acestor active.
Ucraina a primit deja 600 de milioane de dolari anul trecut din impozitul belgian pe dobânzile generate de aceste active. De asemenea, a primit milioane de dolari din partea SUA, bani care au fost confiscați din conturile unui oligarh rus. „Marea reconstrucție” postbelică a Ucrainei necesită fonduri uriașe, bani care, teoretic, ar trebui să fie mobilizați în comun de către guverne și investitori privați. Întrucât aceștia din urmă sunt încă „timizi” și nu fac promisiuni, povara cade pe umerii celor dintâi. „Mica reconstrucție” a început deja în paralel cu atentatele, iar UE – care dorește să joace un rol de lider în efortul de reconstrucție – este deja secătuită de crizele din ultimii ani și de cheltuielile pe care le-a făcut pentru a ajuta Kievul să reziste până acum. Astfel, utilizarea activelor rusești înghețate ar putea deveni una dintre principalele resurse pentru a alimenta așa-numitul „Plan Marshall pentru Ucraina”.
„Cred că există o speranță enormă că activele suverane rusești ar putea deveni o sursă ușoară de finanțare”, a subliniat reprezentantul special al SUA pentru redresare economică în Ucraina, Penny Pritzker, la Forumul Economic Mondial de la Davos.
UE nu va confisca activele rusești, ci doar banii pe care îi produc acestea
Potrivit unui anunț oficial al președinției belgiene a Consiliului UE, statele blocului comunitar au convenit să direcționeze veniturile provenite din activele rusești înghețate pe teritoriul Uniunii către reconstrucția Ucrainei. Un oficial UE, care a dorit să rămână anonim pe motiv că acordul nu a fost încă ratificat, a declarat, citat de Associated Press, că acesta „va permite colectarea veniturilor extraordinare generate de activele înghețate pentru a începe să sprijine reconstrucția Ucrainei”.
UE a înghețat active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de 200 de miliarde de dolari, majoritatea fiind deținute în Belgia și gestionate de casa de compensare Euroclear. Aceste active reprezintă cea mai mare „felie din tort” din banii care au fost înghețați în conturile rusești ca parte a sancțiunilor impuse Moscovei după izbucnirea conflictului din Ucraina. Valoarea totală a activelor înghețate în Rusia de către toate țările care s-au alăturat sancțiunilor se ridică la puțin sub 300 de miliarde de dolari. În plus, alte 19 miliarde de dolari au fost înghețate în conturile oligarhilor ruși.
Principalul obstacol în calea confiscării activelor rusești este legislația europeană actuală, care permite o astfel de măsură doar în cazurile în care sumele au fost obținute ca urmare a unei infracțiuni sau persoana care le-a obținut a fost condamnată pentru o infracțiune. Acesta a fost principalul motiv pentru care discuțiile pe această temă au stagnat în blocul comunitar, în timp ce SUA a cerut încă din vară ca atât UE, cât și țările G7 să rezolve problema, subliniind că o astfel de măsură poate fi luată doar „printr-o decizie comună”. Însă măsura de confiscare a fost respinsă de mai multe țări europene, inclusiv Germania și Franța, care se tem că sistemele lor juridice ar putea să o anuleze ca fiind neconstituțională pe motiv că încalcă drepturile de proprietate. În același timp, mai multe voci au avertizat că o astfel de măsură riscă să neliniștească piețele internaționale și să slăbească euro. Băncile centrale europene s-au arătat sceptice în ceea ce privește crearea unui precedent juridic care ar putea determina țările care nu sunt în relații de prietenie cu Occidentul să își retragă rezervele și, în cele din urmă, să submineze stabilitatea financiară globală.
Moscova amenință cu represalii: Și ea poate confisca
Nu în ultimul rând, Moscova a amenințat cu măsuri similare în cazul în care ideea va fi pusă în aplicare. Potrivit calculelor agenției ruse de știri Ria, citată de Reuters, Kremlinul are, de asemenea, o listă de active americane, europene și alte active occidentale pe care le-ar putea confisca. Deși mai mică, valoarea acestora este comparabilă cu cea a activelor rusești din băncile occidentale: 288 de miliarde de dolari. Iar președintele Putin a arătat că vorbește serios. Anul trecut, el a ordonat confiscarea activelor OMV și Winterhall Dea de la băncile rusești.
Planul este unul prudent, pentru a evita implicarea avocaților
Astfel, singura soluție părea să fie impunerea unei „taxe pe câștiguri excepționale” pe activele rusești înghețate, care să vizeze exact echivalentul sumelor pe care acestea le produc. Dar chiar și acest lucru trebuia făcut cu prudență, pentru a evita un impas juridic. Din acest motiv, Comisia Europeană a propus ca administratorii de depozite, cum ar fi Euroclear, să separe dobânzile sau profiturile generate de aceste active și să le blocheze într-un cont separat. Abia într-o a doua etapă, executivul european ar face o propunere pentru a reglementa confiscarea și utilizarea acestor venituri. Planul propus de Bruxelles acoperă doar activele statului rus, nu și pe cele din conturile private.
Numai anul trecut, activele Băncii Centrale a Rusiei în conturi europene au generat 3 miliarde de euro, iar estimările sugerează că această sumă ar putea crește până la 15 miliarde de euro pe an, în funcție de fluctuațiile ratelor dobânzii. Belgia a impozitat deja profiturile și dobânzile produse de activele gestionate de Euroclear și a transferat deja 600 de milioane de euro în Ucraina. Prim-ministrul Alexander De Croo a promis că Ucraina va primi încă 1,7 miliarde de euro din acești bani în 2024.
Prudența UE în ceea ce privește confiscarea activelor rusești nu înseamnă că nu ar ezita să sprijine – acum și în viitor – reconstrucția Ucrainei. Dimpotrivă, Bruxelles-ul este pregătit să joace un rol de lider în reconstrucția Ucrainei și consideră că UE trebuie să facă pentru Ucraina ceea ce SUA au făcut pentru Europa de Vest după cel de-al Doilea Război Mondial. Acesta este mesajul cancelarului german Olaf Scholz și al președintelui CE, Ursula von der Leyen. Adăugând că viitoarele investiții ale blocului comunitar în Ucraina vor fi legate de reformele care să susțină cursul european al acesteia.
UE contribuie deja în mod substanțial la reconstrucția Ucrainei, care este în curs de desfășurare. De la începutul războiului, UE, statele sale membre și instituțiile financiare europene au alocat 67,7 miliarde de euro sub formă de sprijin financiar, umanitar, de urgență, bugetar și militar. La sfârșitul anului trecut, „Instrumentul de sprijinire a Ucrainei” a fost instituit ca parte a suplimentului bugetar multianual, care conține fonduri de 50 de miliarde de euro pentru perioada 2024-2027.
SUA a confiscat-o deja. De la oligarhi
Spre deosebire de UE, banii transferați Ucrainei de către SUA provin din confiscarea banilor din conturile unui oligarh rus condamnat pentru eludarea sancțiunilor. Suma este mică în comparație cu cele 600 de milioane de euro oferite de Belgia, dar întregul potențial de confiscare de către Washington este semnificativ redus în comparație cu activele din conturile europene, cu doar aproximativ 5 miliarde de euro în băncile americane, potrivit Kyiv Independent.
Potrivit estimărilor Băncii Mondiale, Ucraina va avea nevoie de cel puțin 400 de miliarde de euro după război, echivalentul dublului PIB-ului de dinainte de război al țării. Pentru a convinge investitorii – guverne și entități private – să participe la reconstrucție, președintele Zelenski are nevoie de un plan, așa că a angajat deja doi giganți ai lumii financiare, firmele americane Black Rock și JP Morgan, pentru a-l sfătui cum să atragă banii și cum să îi cheltuiască. Ceea ce este important este că există un „Plan Marshall” pentru Ucraina.