UE vrea să pună capăt dependenței de combustibilii fosili

Cu doar câteva zile înainte de încheierea celei de-a 28-a Conferințe a părților (COP28) la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice de la Dubai, cel puțin trei chestiuni rămân fără răspuns și este puțin probabil ca ceva să se schimbe până la final.

În primul rând, a existat problema eliminării treptate a combustibililor fosili, despre care s-a vorbit în Dubai și în alte părți.

„Arătați-mi foaia de parcurs pentru eliminarea treptată a combustibililor fosili în vederea unei dezvoltări socio-economice durabile”, a cerut Sultan Al Jaber, gazda summitului, înainte de conferință.

El a uimit lumea cu declarația sa potrivit căreia nu există „nicio dovadă științifică” că ar fi necesară eliminarea treptată a combustibililor fosili pentru a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius. Sau, la COP28, nu s-a decis nicio „foaie de parcurs”.

O a doua chestiune despre care nu s-a scos niciun cuvânt a fost eșecul de a îndeplini obiectivele climatice înainte și după 2020. Nu în ultimul rând, o a treia chestiune – care în spatele ușilor închise a stârnit controverse aprinse – este cine va administra Fondul pentru pierderi și pagube, care tocmai a fost generos alimentat.

De fapt, cel puțin la nivel declarativ, au existat donații generoase – de la sume pentru diverse fonduri care ar trebui să sprijine proiecte de mediu până la unele destinate combaterii bolilor tropicale neglijate care se așteaptă să se răspândească odată cu schimbările climatice. Ar fi vorba de peste 83 de miliarde de dolari, sumă pe care președinția COP28 a mobilizat-o în primele cinci zile, „stabilind ritmul pentru o nouă eră de acțiune climatică”, potrivit ambasadei Emiratelor Arabe Unite la București, citată de Agerpres.

UE face presiuni pentru eliminarea treptată a combustibililor fosili la nivel mondial

Uniunea Europeană face presiuni pentru un angajament global de eliminare treptată a combustibililor fosili „cu mult înainte de 2050”. Însă, în discursul său din cadrul sesiunii plenare a COP28, președintele Charles Michel a făcut apel la intensificarea și urgentarea acțiunilor globale pentru a menține creșterea temperaturii globale în limita a 1,5 grade. El a reiterat „angajamentul deplin” al UE în lupta pentru neutralitatea climatică – care ar trebui să fie realizată până în 2050 – și a subliniat că blocul dorește să tripleze energia regenerabilă și să dubleze eficiența energetică. În ceea ce privește combustibilii fosili, președintele în exercițiu al Consiliului European a declarat că UE dorește să pună capăt dependenței sale de aceștia „cât mai curând posibil”.

Charles Michel a subliniat că, până în prezent, UE a redus deja emisiile de gaze cu efect de seră cu 30% față de nivelurile din 1990, ceea ce înseamnă că și-a depășit obiectivul de reducere cu 20% stabilit înainte de 2020.

La rândul lor, SUA solicită țărilor dezvoltate să atingă neutralitatea climatică mult mai devreme de 2050, dar își propune să decarbonizeze „complet sau predominant” sistemul energetic până la această dată. De asemenea, SUA nu se angajează să stabilească un calendar pentru eliminarea treptată a combustibililor fosili, dar solicită o traiectorie clară către 1,5°C. Aceștia doresc o reducere a defrișărilor la nivel mondial până la zero până în 2030 și a metanului cu cel puțin 30% până în 2030.

Toate aceste succese și obiective ambițioase din partea celor doi mari actori globali – principalii contribuabili la fondurile de mediu – care au preluat conducerea în combaterea efectelor schimbărilor climatice, ridică semne de întrebare în condițiile în care, potrivit rapoartelor ONU, concentrațiile de gaze cu efect de seră responsabile de schimbările climatice vor atinge niveluri record în 2022. Concentrațiile medii globale de dioxid de carbon (CO2), cel mai important gaz cu efect de seră, au depășit pentru prima dată cu 50% nivelurile preindustriale. Concentrațiile de metan au avut, de asemenea, o tendință ascendentă. Potrivit unui raport anterior al ONU, în 2022, temperatura medie globală a fost cu 1,15°C mai mare decât în perioada preindustrială.

Este aproape unanim acceptat faptul că schimbările climatice sunt cauzate de arderea cărbunelui, a petrolului și a gazelor naturale, însă multe țări nu doresc să renunțe la combustibilii fosili. Potrivit unui raport al ONU de anul trecut, citat de DW, statele petroliere plănuiesc chiar expansiuni uriașe care ar „ar arunca în aer bugetul global de carbon și ar pune în pericol viitorul omenirii”. Oficial, peste 100 de țări susțin eliminarea treptată a combustibililor fosili.

De fapt, președintele summitului de la Dubai, sultanul Emiratelor Arabe Unite, acuzat că a folosit reuniunea pentru a încheia noi acorduri petroliere, și-a exprimat clar poziția încă dinainte de COP28: eliminarea treptată a combustibililor fosili nu ar permite o dezvoltare durabilă „decât dacă doriți să împingeți lumea înapoi în peșteri”.

Cu toate acestea, COP28 a bifat o creștere a donațiilor către fondurile pentru climă. Acesta este, de asemenea, cazul Fondului pentru pierderi și daune, creat prin acordul COP27 de la Sharm El-Sheikh. În acest an, în Dubai, Fondul de pierderi și daune a fost operaționalizat cu succes și capitalizat cu 726 milioane de dolari, a anunțat președinția COP28, potrivit unui comunicat preluat de Agerpres de la Ambasada Emiratelor Arabe Unite la București.

China încearcă să se sustragă de la plata către Fondul pentru pierderi și pagube

Înființarea unui astfel de fond – pentru a sprijini țările în curs de dezvoltare care nu dispun de resursele necesare pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice – a fost respinsă de mult timp de către țările puternic industrializate. Acestea sunt responsabile pentru 80% din gazele cu efect de seră care intră în atmosferă. Majoritatea și-au îmbunătățit pozițiile, dar există încă unii mari poluatori care se opun cu vehemență. UE a insistat în acest an pentru mai multe contribuții și mai mulți contribuabili la Fondul pentru pierderi și daune, iar SUA sunt de acord în principiu, dar doresc ca țările „extrem de vulnerabile ” să fie beneficiarele sprijinului.

O voce puternică împotriva acesteia este cea a Chinei, o mare putere economică și un mare poluator, care încearcă, sub pretextul că este o țară în curs de dezvoltare, să evite să plătească. Cu toate acestea, China consideră că numai țările dezvoltate ar trebui să contribuie la Fond. De asemenea, dorește – și nu este singurul poluator important care dorește acest lucru – să evite măsurile unilaterale în ceea ce privește sancțiunile pentru nerespectarea angajamentelor privind clima. În plus, solicită recunoașterea eșecurilor obiectivelor climatice ale țărilor dezvoltate înainte și după 2020. Cu toate acestea, există mai multe controverse cu privire la acest fond, neexistând un acord cu privire la țările care ar trebui să aibă acces la fond, la cine ar trebui să plătească și cât de mult. Nici nu s-a putut lua o decizie cu privire la cine va administra fondul. Un comitet format din reprezentanți ai țărilor în curs de dezvoltare și industrializate a elaborat mai multe recomandări în perioada premergătoare discuțiilor, dar nu s-a ajuns la un acord provizoriu.

Comisia – în cadrul căreia Statele Unite au avut un cuvânt de spus – a propus ca fondul să fie găzduit de Banca Mondială, dar există numeroase țări care se opun. De fapt, implicarea marilor instituții financiare în finanțarea proiectelor climatice – în special a celor care vizează eliminarea treptată a combustibililor fosili – a fost un subiect abordat la COP28. Acesta este un subiect delicat, având în vedere că Banca Europeană de Investiții este singura bancă care a semnat „Declarația de la Glasgow” și s-a angajat să nu mai acorde împrumuturi pentru proiecte care utilizează combustibili fosili. În cele din urmă, din Dubai, un grup de 10 bănci au publicat o declarație în care afirmă că „intenționează să convină asupra unei abordări comune” pentru a urmări și raporta impactul climatic și vor intensifica utilizarea analizelor pentru a ajuta țările să identifice prioritățile și oportunitățile de investiții.

Declarația anunță, de asemenea, un nou program comun de strategii pe termen lung pentru a ajuta țările și entitățile subnaționale să elaboreze planuri privind aspecte precum decarbonizarea și reziliența la schimbările climatice. Programul va fi găzduit de Banca Mondială. În total, în ceea ce privește angajamentele financiare, Dubaiul a atras: 3,5 miliarde de dolari pentru alimentarea Fondului verde pentru climă (GCF), 133,6 milioane de dolari pentru Fondul de adaptare și 129,3 milioane de dolari pentru Fondul pentru țările cel mai puțin dezvoltate (LDC), 31 de milioane de dolari pentru Fondul special pentru schimbările climatice (SCCF).

Emiratele Arabe Unite (EAU) au lansat, de asemenea, un fond catalitic de 30 de miliarde de dolari, denumit ALTERRA, pentru a stimula acțiunile pozitive în domeniul climei, care își propune să mobilizeze 250 de miliarde de dolari suplimentare la nivel mondial. Emiratele Arabe Unite au alocat 200 de milioane de dolari pentru a ajuta țările vulnerabile prin intermediul drepturilor speciale de tragere (DST) și 150 de milioane de dolari pentru a finanța soluții de securitate a apei. Banca Mondială a anunțat o majorare de 9 miliarde de dolari anual pentru 2024 și 2025 pentru a finanța proiecte legate de climă. Băncile multilaterale de dezvoltare (BMD) au anunțat, de asemenea, o creștere cumulată de peste 22,6 miliarde de dolari pentru acțiuni în domeniul climei. Dar suma totală nu a atins încă 100 de miliarde de dolari – un angajament luat de semnatarii Convenției de la Paris.