Utilizarea munițiilor cu dispersie este o crimă de război

În timp ce cere sprijinul statelor europene pentru a fi acceptată în structurile euro-atlantice și pentru a învinge Rusia, inamicul care i-a invadat teritoriile, Ucraina este gata să răspundă cu cele mai „perfide” bombe (cu fragmentare) folosite vreodată într-un conflict armat de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace. Și toate acestea după ce, în 2014, existau suspiciuni că armata ucraineană folosise deja același tip de armament împotriva aceluiași inamic, Rusia. Este vorba despre așa-numitele bombe cu dispersie, a căror utilizare este condamnată în principal de statele europene – dar nu numai – și a căror utilizare a fost descrisă într-un raport ONU încă de la începutul războiului ruso-ucrainean drept „crime de război”.

Numărul bombelor cu dispersie va crește pe frontul ucrainean dacă armata ucraineană va fi echipată cu astfel de arme de către SUA. Armamentul furnizat de SUA se va adăuga la cel folosit deja de armata rusă. Statele Unite au făcut o promisiune fermă în acest sens și au anunțat la începutul lunii iulie că vor furniza muniție cu dispersie Ucrainei.

40% din bombele cu dispersie NU au explodat

Potrivit specialiștilor, o bombă cu dispersie este o armă care se dezintegrează în aer și eliberează mai multe submuniții explozive pe o suprafață mare. Acestea pot fi lansate de avioane, artilerie și rachete. Dincolo de pagubele inițiale provocate de muniție la impact – care sunt extrem de grave – multe dintre aceste bombe nu reușesc să detoneze imediat. Potrivit unui raport al Crucii Roșii, citat într-o analiză a The Guardian, până la 40% din aceste bombe lansate în conflictele recente nu au explodat. Prin urmare, bombele cu dispersie, ca și minele terestre, prezintă un risc ridicat pentru civili mult timp după ce au fost folosite.

Grupurile pentru drepturile omului spun că utilizarea bombelor cu dispersie în zonele populate reprezintă o încălcare a dreptului umanitar internațional, deoarece acestea provoacă distrugeri fără discriminare. Șaizeci la sută dintre victimele bombelor cu dispersie sunt persoane rănite în timp ce își desfășurau activitatea zilnică, potrivit Reuters. O treime din totalul victimelor înregistrate în urma bombelor cu dispersie sunt copii. Acest tip de armament a fost folosit pentru prima dată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și cel puțin 15 țări l-au folosit în anii următori, potrivit Reuters. Printre acestea se numără Eritreea, Etiopia, Franța, Israel, Maroc, Olanda, Marea Britanie, Rusia și SUA.

Numai în războiul din 1964-1973 din Laos, SUA ar fi aruncat 260 de milioane de muniții cu dispersie. Până în prezent, mai puțin de 400.000 – sau 0,47% – au fost eliminate și cel puțin 11.000 de persoane au fost ucise, potrivit Reuters. Până în 2008, cele mai multe victime ale bombelor cu dispersie au fost în Ciad, Afganistan, Eritreea, Cecenia, Sierra Leone și Vietnam. Dar astfel de muniții au fost folosite și în războiul din Siria.

SUA, Rusia și Ucraina nu sunt semnatare ale Convenției de la Oslo care interzice utilizarea bombelor cu dispersie

Unele dintre țările menționate mai sus – de exemplu, Regatul Unit – au semnat Convenția de la Oslo, dar de atunci nu le-au mai folosit. Nu este însă și cazul SUA și al Rusiei, care au refuzat să semneze documentul. De asemenea, Ucraina nu este semnatară a Convenției. Peste 120 de țări sunt semnatare ale Convenției privind munițiile cu dispersie, care interzice utilizarea, producerea, transferul și stocarea acestor arme. De la adoptarea convenției, în 2008, 99% din stocurile globale au fost distruse, potrivit Coaliției pentru muniții cu dispersie. Trupele rusești au folosit muniții cu dispersie în zonele populate din Ucraina, potrivit unei cercetări realizate de The Guardian, provocând numeroase victime, inclusiv civili.

Biroul ONU pentru drepturile omului a anunțat la începutul războiului, în martie 2022, că a primit „rapoarte credibile” privind mai multe cazuri de utilizare de către forțele rusești a munițiilor cu dispersie în zone populate din Ucraina. Folosirea unor astfel de arme ar putea constitui crime de război, au declarat oficialii ONU.

„Din cauza efectelor lor pe scară largă, utilizarea munițiilor cu dispersie în zonele populate este incompatibilă cu principiile dreptului internațional umanitar care guvernează desfășurarea ostilităților. Reamintim autorităților ruse că atacurile țintite împotriva civililor și a obiectelor civile, precum și așa-numitele bombardamente zonale ale orașelor și satelor… sunt interzise de dreptul internațional și pot constitui crime de război”, a declarat Liz Throssell, purtător de cuvânt al biroului ONU.

În 2014, Human Rights Watch (HRW) a acuzat armata ucraineană că a folosit bombe cu dispersie în Donbass. Kievul a negat acuzațiile, iar observatorii de la fața locului au pus, de asemenea, la îndoială raportul organizației. Cu toate acestea, există suspiciuni că le folosește deja în conflictul actual.

„Munițiile cu dispersie folosite de Rusia și Ucraina ucid civili acum și vor continua să o facă în anii următori, iar ambele părți ar trebui să înceteze imediat utilizarea lor”, a declarat Mary Wareham, director interimar pentru arme la Human Rights Watch.

Kievul face presiuni pentru bombe cu dispersie

După aproape 10 ani, Kievul face presiuni pentru bombe cu dispersie, susținând că acestea ar ajuta la contraofensiva sa, permițând trupelor sale să țintească pozițiile din tranșeele rusești și să depășească dezavantajul în ceea ce privește efectivele și artileria. Până de curând, Washingtonul s-a opus cererilor Kievului, invocând îngrijorări legate de utilizarea armelor și spunând că acestea nu sunt necesare. Cu toate acestea, oficialii americani au semnalat recent o schimbare, un înalt oficial al Pentagonului declarând luna trecută că armata americană crede că munițiile cu dispersie „ar fi utile, în special împotriva pozițiilor rusești săpate”. Oficialii americani au susținut că orice muniție furnizată Ucrainei va avea o „rată de ratare” scăzută, ceea ce înseamnă că vor fi mult mai puține bombe neexplodate care ar putea duce ulterior la moartea neintenționată a civililor.

Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, a salutat decizia SUA de a furniza Kievului bombe cu dispersie, afirmând că acestea vor ajuta la eliberarea teritoriului ucrainean ocupat, promițând totodată că armele nu vor fi folosite pe teritoriul rusesc. Reznikov a declarat că armele vor salva viețile soldaților ucraineni, adăugând că Ucraina va ține o evidență strictă a utilizării lor și va face schimb de informații cu partenerii săi.

„Poziția noastră este simplă: trebuie să ne eliberăm teritoriile ocupate temporar și să salvăm viețile oamenilor noștri. Ucraina va folosi aceste muniții doar pentru eliberarea teritoriilor sale recunoscute la nivel internațional. Aceste muniții nu vor fi folosite pe teritoriul recunoscut oficial de Rusia”, a scris Oleksii Reznikov pe Twitter.

Oleksii Reznikov a declarat că armata nu va folosi muniții cu dispersie în zonele urbane și că le va folosi doar „pentru a străpunge liniile de apărare inamice”.

Jake Sullivan, consilierul pe probleme de securitate națională al președintelui Joe Biden, a încercat să justifice în fața presei furnizarea de astfel de arme către Ucraina:

„Recunoaștem că munițiile cu dispersie creează un risc de vătămare a civililor din cauza fragmentelor neexplodate. Dar există, de asemenea, un risc masiv de vătămare a civililor dacă trupele și tancurile rusești vin peste pozițiile ucrainene, cuceresc mai mult teritoriu ucrainean și supun mai mulți civili ucraineni, și asta pentru că Ucraina nu are suficientă artilerie”, a subliniat Sullivan.

Războiul din Ucraina a dus la o creștere a numărului de arme în Europa și Statele Unite

Cu toate acestea, o altă posibilă explicație pentru gestul Casei Albe ar putea fi mai degrabă o chestiune de disponibilitate. Cu alte cuvinte, este posibil ca SUA să nu aibă suficientă muniție disponibilă pentru a sprijini Ucraina în contextul în care cererea de arme a crescut în Europa în ultimul an. Potrivit raportului SIPRI 2022, războiul din Ucraina a dus la o creștere a cererii de arme în Europa și în Statele Unite.

„Cu toate armele trimise în Ucraina, SUA și Europa au folosit o mare parte din stocurile lor, pe care acum trebuie să le refacă. Suntem încrezători că numărul de comenzi va crește, dar este prea devreme pentru a spune cu siguranță dacă acest lucru se va traduce în venituri mai mari încă din 2022”, analizează autorii raportului.

Ca exemplu, documentul se referă la comanda americană de rachete antitanc Javelin. Până la sfârșitul lunii octombrie 2022, SUA au livrat Ucrainei 8500 de astfel de rachete, ceea ce corespunde unei perioade de producție de trei-patru ani.

Rusia consideră că furnizarea de către SUA de muniții cu dispersie către Ucraina este un nou pas spre un nou război mondial, amintind totodată că Washingtonul a afirmat în trecut că utilizarea acestor dispozitive explozive „este o crimă de război”, relatează EFE, citată de Agerpres.

„Washingtonul continuă să ridice miza conflictului. Implicarea profundă a Statelor Unite în conflictul din Ucraina, chiar și fără muniții cu dispersie, nu a fost niciodată pusă la îndoială”, a scris ambasadorul rus la Washington, Anatoli Antonov, pe contul de Telegram al Ambasadei Rusiei în SUA.

„Cu toate acestea, nivelul actual al provocărilor americane este cu adevărat depășit și aduce omenirea mai aproape de un nou război mondial”, a susținut ambasadorul rus.

Dar reacția la acest subiect a fost critică și în unele capitale europene. Premierul britanic Rishi Sunak a reamintit că Marea Britanie a semnat convenția care interzice producția și utilizarea munițiilor cu dispersie, potrivit AFP.

„Marea Britanie este semnatară a unei convenții care interzice producerea și utilizarea munițiilor cu dispersie și descurajează utilizarea acestora”, a declarat Rishi Sunak într-o declarație pentru presa britanică.

Sunak a subliniat că Londra, care a furnizat masiv arme Ucrainei, inclusiv tancuri și rachete cu rază lungă de acțiune, va continua să sprijine țara în conflictul cu Rusia.

Spania, semnatară a Convenției de la Oslo, și-a anunțat, de asemenea, dezaprobarea față de decizia SUA.

„Spania, pe baza angajamentului ferm pe care și l-a asumat față de Ucraina, și-a asumat, de asemenea, angajamentul ferm că anumite arme și bombe nu pot fi livrate sub nicio formă”, a declarat sâmbătă ministrul spaniol al Apărării, Margarita Robles, la un miting la Madrid.