Spre alegerile din SUA din 2024
Motoarele se încing în perspectiva următoarelor alegeri americane pentru a concura pentru râvnitul rol de președinte al Statelor Unite. Una dintre cele mai polarizate confruntări electorale la nivel mondial, având în vedere că, în mod tradițional, se alege între candidatul democraților și cel al republicanilor, cu rezultate reziduale pentru celelalte partide americane, cum ar fi libertarienii și verzii.
Alegerile din 2020 s-au încheiat cu victoria contestată – de partea trumpiștilor – a lui Joe Biden (D), care s-a impus în fața președintelui demisionar Donald Trump (D) cu 51,31%, obținând 306 alegători din 26 de state. Au fost decisive victoriile din așa-numitele „swing states”, adică statele în care republicanii au câștigat în 2016 și democrații în 2020.
Cu toate acestea, în multe cazuri, victoriile au fost minime: în Arizona, Biden a câștigat cu doar 10.000 de voturi (0,3%), în Georgia cu 12.000 (0,3%), în Wisconsin cu 20.000 (0,6%). Cei 37 de mari electori din aceste trei state, dacă ar fi fost reconfirmați de Trump, ar fi dus la o remiză substanțială, demonstrând în orice caz cât de profund divizată este America, așa cum s-a putut vedea clar din asaltul de la Capitoliu din 6 ianuarie 2021.
Există multe îngrijorări cu privire la viitoarele alegeri în ambele partide. Pornind de la democrați, candidatul firesc este evident președintele demisionar Joe Biden, care suferă însă de două elemente negative grave: pe de o parte, lipsa sa de popularitate (în acest moment sondajele îi avantajează pe republicani la votul popular la scară națională) în aproape toate cazurile) și, pe de altă parte, vârsta sa înaintată, întrucât își va începe al doilea mandat la 82 de ani.
Ceilalți candidați la alegerile primare democrate sunt Dean Phillips (deputat din Minnesota) și Marianne Williamson, o scriitoare angajată social. Nume care nu sunt nume mari și care nu-l vor îngrijora în niciun fel pe Biden, care va trebui să se confrunte în schimb cu Robert F. Kennedy Jr, un avocat în vârstă de șaptezeci de ani din binecunoscuta familie Kennedy, care s-a retras din cursa pentru nominalizarea democrată, dar se teme de posibilitatea de a candida ca independent. În acest caz, este posibil ca multe voturi venite de pe Coasta de Est, unde familia Kennedy are rădăcini istorice, să îl slăbească pe Biden și, prin urmare, pe democrați.
Situația în rândurile republicanilor nu este foarte diferită, chiar dacă Donald Trump a ieșit recent victorios în toate sondajele și a primit și sprijinul lui Vivek Ramaswamy, un antreprenor care s-a retras din cursă după rezultatele dezamăgitoare din Iowa, și al lui Ron DeSantis, guvernatorul Floridei, care părea cel mai redutabil dintre adversari. Dar ruptura dintre fostul președinte și Partidul Republican este destul de evidentă: Trump nu a fost invitat la nicio dezbatere primară, este considerat aproape un outsider și, mai ales, unele state îl consideră neeligibil, este acuzat atât pentru rolul său în asaltul de la Capitoliu, pentru posesie de documente confidențiale și clasificate, cât și pentru falsificarea de documente corporative.
Până în prezent, așadar, sufletul de mai departe al Partidului Republican este reprezentat în alegerile primare de Nikki Haley, fost ambasador american la ONU și guvernator al Carolinei de Sud, exponent al neoconservatorilor, cunoscută pentru o mai mare înclinație spre liberalism economic și un rol mai activ al Statelor Unite pe scena internațională.
Cu toate acestea, în toate sondajele și, până acum, și în sondajele pentru alegerile primare, Trump este considerat în general câștigător. Într-adevăr, rezultatul a fost clar atât în Iowa, cât și în New Hampshire, unde Trump a câștigat cu mai mult de 51% din voturi. Cu toate acestea, rămâne faptul că aparatul intern al partidului continuă să nu promoveze în mod convingător candidatura sa, iar o eventuală condamnare nu ar putea permite un succes electoral împotriva lui Biden.
În sondaje, Biden este văzut ca un perdant, indiferent dacă adversarul său este Trump sau dacă îl înfruntă Nikki Haley. Ar fi avut speranțe cu Ron DeSantis. Nicio șansă, însă, pentru Kamala Harris ca ea să fie la mai mult de 7 puncte în spatele lui Trump. Totuși, aceste sondaje se referă întotdeauna la votul popular, care este un indice important, dar nu singurul element de luat în considerare.
În statele individuale, Arizona, Georgia, Pennsylvania și Wisconsin sunt considerate „too close to call”, adică cu o diferență mai mică decât marja de eroare cu care va fi contestată președinția acolo, având în vedere că este vorba de un pachet de 56 de electori. Alte state oscilante sunt Michigan, Nevada (câștigată de Biden) și Carolina de Nord (câștigată de Trump) și, deși democrații au un ușor avantaj în ceea ce privește proiecția electorală, republicanii par să fie în avantaj în mai multe state.
Campania electorală va fi cu siguranță decisivă și până în prezent posibilitățile unei „revanșe” în confruntarea dintre Biden și Trump sunt foarte mari. Nu va exista o certitudine decât după desfășurarea convențiilor celor două partide: la Milwaukee (Wisconsin) pentru republicani, între 15 și 18 iulie; la Chicago (Ill.) pentru democrați, între 19 și 22 august.