Printre subiectele de discuție de pe agenda Parlamentului European se numără și vechea poveste a vizelor rusești pentru Europa, considerată de unii ca un nou atac valabil la adresa Kremlinului, în timp ce pentru alții este un moft inutil care ar putea fi dăunător pentru toată lumea.
Reuniunea informală a miniștrilor europeni de externe, programată pentru această săptămână, potrivit Financial Times, ar putea fi folosită pentru a formula noi reguli care să împiedice turiștii ruși să ocolească interdicțiile totale deja în vigoare în unele țări.
Există deja un acord din 2007 care facilitează eliberarea de vize simple pentru cetățenii ruși care doresc să călătorească în UE, însă unele țări din Europa de Est și de Nord ar propune o interdicție totală. O astfel de soluție este însă criticată de alte națiuni, cum ar fi Germania care, în schimb, consideră această măsură excesivă și nedrept de severă față de civili care nu ar avea nicio vină legată de deciziile ticăloase și belicoase luate de Putin și guvernul său.
Acordul în vigoare în prezent permite cetățenilor ruși care dețin o viză Schengen să treacă frontiera și să călătorească timp de 90 de zile pe teritoriul Uniunii Europene. Acest flux de turiști traversează în mod inevitabil în fiecare zi toate țările care se învecinează cu Rusia pe partea europeană și, prin urmare, ultimele evenimente au pus națiuni precum Estonia și Finlanda într-o situație complicată, forțând guvernele lor să ia măsuri radicale, cum ar fi interdicția totală de trecere pentru cetățenii ruși încă din această lună sau reducerea la 10% a vizelor eliberate față de cota prevăzută până acum, în cazul Helsinki.
În prezent, documentele necesare pentru ca un turist non-european să călătorească pe bătrânul continent constau într-un pașaport eliberat în ultimii 10 ani și valabil cel puțin 3 luni de la plecarea din statul european tocmai vizitat, precum și o viză, de fapt, care trebuie solicitată la consulatul sau ambasada țării care urmează să fie vizitată. În cazul în care viza este eliberată de un stat care face parte din lista Schengen, același document poate fi folosit pentru a călători în toate celelalte țări Schengen fără alte cereri sau proceduri. Regatul Unit și Irlanda, care nu fac parte din spațiul Schengen, au nevoie de o viză națională specială și, prin urmare, în acest litigiu, ar putea decide în mod independent cu privire la valabilitatea „permiselor de intrare” pentru cetățenii ruși.
Națiunile europene care înclină spre măsuri mai stricte privind vizele rusești sunt Estonia, Letonia, Lituania, Finlanda, Polonia și Republica Cehă. Polonia și țările baltice, de fapt, și-au închis deja granițele pentru turismul rusesc încă din februarie anul trecut (luna în care Putin a ordonat invadarea Ucrainei de către trupele sale) și vor fi urmate în curând de Finlanda și Danemarca, în timp ce Germania, așa cum s-a scris deja, reprezentată de Olaf Scholz, ar fi subliniat inutilitatea și lipsa de sens de a sancționa populația civilă pedepsind-o, de fapt, pentru războiul în curs.
Mai mulți analiști urmăresc Germania în legătură cu astfel de puncte de vedere, deoarece interdicția totală ar putea îngreuna în mod periculos, chiar și fuga celor care nu au fost niciodată în favoarea războiului comis de națiunea lor împotriva Ucrainei. De aceea, o altă ipoteză constă, așadar, în a face doar mai complexă și mai scumpă cererea de documente de intrare în țările Uniunii Europene și în a menține în vigoare vizele pentru motive umanitare și pentru disidenți.
Un alt susținător ferm al impracticabilității unei interdicții totale a vizelor rusești pentru Europa este Josep Borrell, reprezentantul pentru politica externă a UE, care, într-un interviu acordat postului austriac de televiziune ORF, și-a reiterat opoziția față de interdicție, dar s-a declarat în favoarea unei politici mai selective.
Autor GWL
The text was translated by an automatic system