Subscribe
La sfârșitul discursului său foarte lung privind starea Uniunii din 2021, președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, a anunțat o propunere de regulament care stabilește un cadru comun pentru serviciile mass-media pe piața internă.
Ea a afirmat că „jurnaliștii sunt luați în vizor doar pentru că își fac meseria”; pentru a susține o astfel de afirmație, a dat trei exemple: Daphné Caruana Galizia, care a fost ucisă după ce a denunțat corupția guvernului socialist maltez în 2017; Ján Kuciak, care a fost ucis, de asemenea, după ce a adus la cunoștința publicului corupția guvernului socialist din Slovacia în 2018; și Peter de Vries, care a fost asasinat în 2021, pentru a-l împiedica să ofere detalii despre mafia marocană din Olanda.
Informarea ca bun public, crearea transparenței, păstrarea independenței și dreptul nostru de a fi informați de oameni ca ei trebuie, potrivit doamnei Von der Leyen, să îi oprească pe cei care amenință libertatea presei. Companiile media nu pot fi tratate ca o simplă afacere, deoarece „apărarea libertății presei înseamnă apărarea democrației”.
Se presupune că propunerea are ca scop eliminarea barierelor din calea funcționării pieței interne a mass-media și promovarea pluralismului și a independenței pe această piață.
Cu toate acestea, la 3 februarie 2023, Sejm-ul Republicii Polone a emis un aviz în care se afirmă că regulamentul propus depășește competențele acordate UE și încalcă principiul subsidiarității.
Conform legislației poloneze, ordinea juridică națională are deja dispoziții specifice cu privire la (i) numirea șefului conducerii și a membrilor consiliului de administrație al furnizorilor de servicii publice de media, (ii) furnizarea de norme de fond și de procedură care să asigure evaluarea concentrărilor de pe piața media, (iii) acordarea de fonduri publice furnizorilor de servicii media în conformitate cu criterii și proceduri transparente, obiective, proporționale și nediscriminatorii și (iv) raportarea de către autoritățile publice cu privire la cheltuielile de publicitate alocate furnizorilor de servicii mass-media.
Expunerea de motive a Comisiei la propunere nu demonstrează în ce fel aceste dispoziții naționale sau cele ale altor state membre sunt insuficiente pentru a-și atinge obiectivele. De asemenea, nu au fost identificate în mod suficient beneficiile care ar putea fi obținute prin adoptarea regulamentului propus.
Camera inferioară a Parlamentului polonez susține, de asemenea, că temeiul juridic indicat pentru propunere (articolul 114 din TFUE) nu poate fi considerat adecvat, deoarece regulamentul propus reglementează aspecte culturale precum conținutul media, inclusiv știrile, în cazul cărora Uniunea este competentă doar pentru a desfășura activități care vizează sprijinirea, coordonarea sau completarea acțiunilor statelor membre. În consecință, o directivă ar fi putut fi adecvată scopului, dar nu și un regulament.
Pe de altă parte, executivul polonez a indicat un posibil sprijin parțial pentru regulamentul propus, deși a exprimat rezerve similare în ceea ce privește subsidiaritatea și temeiul juridic, acesta din urmă urmând să fie clarificat de către serviciul juridic al Consiliului.
Parlamentul Poloniei nu a fost singurul care s-a opus propunerii Von der Leyen. Cele ale Danemarcei, Franței, Germaniei și Ungariei au exprimat rezerve similare.
Propunerea de lege europeană privind libertatea presei este în prezent în așteptarea unei decizii a Comisiei pentru cultură și educație (CULT) a Parlamentului European.
Sursa imaginii: Gov.pl