Premierul socialist Pedro Sánchez tocmai a fost reales în funcția de prim-ministru al Spaniei. Candidatura lui Sánchez a fost posibilă doar cu sprijinul partidelor separatiste din Catalonia și Țara Bascilor.
Sánchez a obținut mai mult decât majoritatea absolută necesară pentru a deveni prim-ministru: 179 din 350 de locuri.
Negocierile care au dus la victoria lui Sánchez în Parlament au primit o largă reacție din partea cetățenilor și a partidelor de opoziție.
De la jumătatea lunii octombrie, zeci de organizații ale societății civile au organizat proteste masive împotriva înțelegerilor lui Sánchez cu separatiștii catalani, în special cu Junts per Catalunya. Junts este partidul lui Carles Puigdemont, liderul separatist care a organizat o lovitură de stat împotriva unității spaniole și a declarat (ilegal) Catalonia ca națiune independentă în octombrie 2017.
Sánchez a fost de acord să prezinte în Congres o lege de amnistie care să îi grațieze pe separatiștii catalani condamnați. Infracțiunile lor sunt de ordinul răzvrătirii, rebeliunii și terorismului stradal. În schimb, cei 7 parlamentari Puigdemont din Congresul spaniol au votat pentru candidatura lui Sánchez.
Acordul PSOE-Junts recunoaște, de asemenea, că guvernul spaniol a „judicializat politica”, adică a folosit tehnici de război juridic împotriva mișcării separatiste catalane.
Potrivit analiștilor, acordul deschide ușa unui referendum de autodeterminare sponsorizat de guvern în Catalonia în viitorul apropiat.
La câteva ore după semnarea pactului, Alejo Vidal-Quadras, un opozant al amnistiei și fost vicepreședinte al Parlamentului European, a fost împușcat pe strada Núñez de Balboa, chiar în plin centrul capitalei Madrid.
Partidul Socialist Spaniol (PSOE) a înregistrat controversatul proiect de lege la începutul acestei săptămâni, îndeplinind astfel promisiunea lui Sánchez față de Puigdemont, potrivit căreia proiectul de lege trebuia să fie în Parlament înainte de dezbaterea pentru realegerea lui Sánchez.
Peste 2 milioane de oameni s-au adunat în toată Spania în cadrul unor demonstrații nemaiîntâlnite până acum împotriva unui guvern în exercițiu.
Amnistia a fost respinsă de peste 20 de asociații profesionale, grupuri ale societății civile și mass-media, inclusiv Confederația spaniolă a organizațiilor de afaceri, Sindicatul Poliției Unite, Asociația diplomaților spanioli, Asociația avocaților statului, Asociația profesională a magistraților, Asociația inspectorilor fiscali de stat și Istoricii din Catalonia, Forumul profesorilor.
La sediul central al PSOE din Madrid (și la birourile regionale din marile orașe spaniole) au avut loc demonstrații timp de mai mult de zece zile consecutive. Ministerul de Interne a instruit Poliția Națională să reprime aceste proteste pașnice cu gaze lacrimogene și gloanțe de cauciuc. Personalități media internaționale, precum prezentatorul de știri conservator Tucker Carlson, s-au alăturat protestelor împotriva socialiștilor.
Carlson a declarat că „lumea trebuie să știe ce se întâmplă în Spania”. El a susținut că socialiștii „în alianță cu separatiștii” vor să elimine statul de drept în Spania.
Carlson a avertizat că un „tiran” se ridică „chiar în mijlocul Europei”.
Consiliul General al Magistraturii, un organism independent care garantează independența judecătorilor și a instanțelor, a calificat amnistia drept „o abolire a statului de drept în Spania”. În plus, Curtea Supremă spaniolă a avertizat în această săptămână că trebuie respectată separarea puterilor.
La sfârșitul lunii octombrie, partidul conservator Vox (ECR) a prezentat în Parlamentul European un raport al grupului său de reflecție Fundación Disenso. Raportul intitulat „Amnistie pentru liderii loviturii de stat: Istoria unui proces constituant nelegitim” prezintă toate argumentele juridice împotriva amnistiei.
Vox este singurul partid care susține toate demonstrațiile pașnice, în timp ce alte partide s-au distanțat de cele de la sediul PSOE.
Tribunalul Constituțional spaniol a declarat în trecut că o lege de amnistie ar necesita o reformă constituțională. Chiar și personalități socialiste de profil înalt – inclusiv fostul prim-ministru Felipe González- au considerat că acordul de amnistie Sánchez-Puigdemont este „neconstituțional”.
De asemenea, Sánchez a liniștit partidele regional-naționaliste din Țara Bascilor. El le-a promis o cale spre „recunoașterea națională” a regiunii basce și o „relație bilaterală” cu Spania.
Este pentru prima dată în istoria democrației spaniole când câștigătorul alegerilor nu va guverna. Partidul Popular (PP), de centru-dreapta, a obținut cele mai multe voturi la alegerile generale din 23 iulie, dar fără a obține majoritatea absolută în Congres.
După consultări cu regele Felipe al VI-lea, șeful statului îl însărcinează pe liderul PP, Alberto Núñez Feijóo, să formeze un guvern. Cu toate acestea, Feijóo nu reușește să obțină suficient sprijin parlamentar.
Regele a convocat apoi partidele pentru o nouă rundă de consultări și l-a nominalizat pe Sánchez.