Războiul din Orientul Mijlociu, izbucnit în ultimele săptămâni, a trezit atenția Europei asupra posibilității unor atacuri teroriste în Occident.
Pe lângă grupurile teroriste active și bine-cunoscute, există o altă amenințare mai insidioasă și mai greu de detectat, reprezentată de celulele teroriste adormite. Astfel de entități, adesea compuse din indivizi radicalizați, stau în umbră, așteptând momentul potrivit pentru a acționa. O celulă teroristă adormită este un grup de indivizi radicalizați, de obicei legați de o organizație teroristă, care operează clandestin în cadrul unei societăți gazdă, așteptând un ordin sau o ocazie pentru a comite atacuri teroriste. Aceste persoane pot duce o viață aparent normală, încercând să evite atenția forțelor de securitate și a agențiilor de informații. Activitatea acestora poate varia de la recrutare și propagandă până la planificarea și desfășurarea de atacuri.
Radicalizarea este un proces complex care îi determină pe indivizi să îmbrățișeze ideologii extremiste și violente, iar inegalitatea economică și socială poate alimenta sentimente de nedreptate și furie, împingându-i pe unii oameni spre extremism ca mijloc de a aborda ceea ce ei percep ca fiind nedreptăți sistemice. Izolarea socială, în special în cazurile în care indivizii se simt marginalizați de societate, îi poate face mai vulnerabili la propaganda extremistă.
Internetul oferă un teren fertil pentru răspândirea ideologiilor extremiste, cu ajutorul site-urilor web, al rețelelor de socializare și al forumurilor online care pot ajunge cu ușurință la un public larg și pot recruta persoane pentru cauze radicale. Experiențele traumatizante, cum ar fi pierderea unei persoane dragi sau discriminarea, pot împinge unele persoane spre radicalism ca mijloc de a-și descărca furia și durerea. Influența prietenilor, a familiei sau a cunoștințelor radicalizate poate fi un factor determinant în transformarea ostilă a unui individ care caută deja un sentiment de apartenență și care poate fi atras de organizațiile extremiste care oferă o identitate clară și unitară.
Crizele politice și conflictele internaționale pot alimenta radicalizarea, determinând indivizii să susțină sau să se alăture grupurilor teroriste care luptă pentru anumite cauze. Europa a fost scena a numeroase atacuri teroriste în ultimii ani, dar amenințarea celulelor teroriste latente a devenit din ce în ce mai evidentă. Aceste celule sunt adesea formate din persoane care au crescut pe continent sau care s-au întors din zone de război, cum ar fi Orientul Mijlociu, unde s-au alăturat unor grupări teroriste precum ISIS sau Hamas, o organizație care a devenit din ce în ce mai activă după atacul din Israel. Prezența acestora în comunitățile europene reprezintă o provocare semnificativă pentru forțele de securitate și agențiile de informații.
Indivizii radicalizați din cadrul celulelor teroriste adormite sunt adesea maeștri în evitarea atenției autorităților, trăind într-un mod aparent normal, evitând comportamente suspecte care ar putea duce la o investigație din partea forțelor de securitate. Radicalizarea este un proces intern care nu este întotdeauna evident în exterior. Indivizii se pot radicaliza online sau prin intermediul relațiilor personale, ceea ce face dificilă identificarea de către autorități a persoanelor care reprezintă o amenințare.
Lupta împotriva celulelor teroriste latente trebuie să se desfășoare în conformitate cu drepturile omului și cu legislația națională și internațională, ceea ce face ca procesul de identificare, supraveghere și detenție a persoanelor suspecte să fie mai complex. Unele persoane radicalizate pot avea mai multe cetățenii, ceea ce complică și mai mult procesul de investigare și eventual de arestare. Autoritățile trebuie să se coordoneze în mod inevitabil cu țările implicate pentru a face față acestei provocări, constatând, în multe cazuri, o colaborare mai redusă decât este necesar. De asemenea, celulele teroriste adormite folosesc tehnologia modernă pentru a comunica și a planifica atacuri, ceea ce necesită o actualizare constantă a capacităților de informații pentru a le contracara în mod eficient. Autoritățile trebuie să colaboreze cu companiile de tehnologie pentru a combate propaganda extremistă online și pentru a limita răspândirea ideologiilor radicale. Investițiile în cercetare și în dezvoltarea capacităților de informații sunt esențiale pentru a detecta celulele teroriste adormite înainte ca acestea să poată acționa. Controlul frontierelor este un aspect critic în gestionarea fluxului de indivizi radicalizați, atât în interiorul, cât și în exteriorul țărilor europene.