Subscribe
Tendințe în Europa și în întreaga lume pentru a contracara știrile false și dezinformarea
La jumătatea lunii ianuarie, la Bruxelles a avut loc conferința privind libertatea presei sponsorizată de Partidul ECR. Tema centrală a fost crucială în perspectiva viitoarei campanii pentru alegerile europene din iunie 2024, în special din cauza dificultății de a găsi informații cu adevărat „libere”.
Printre subiectele discutate s-au numărat cazurile de „contaminare” a informațiilor, strategiile de război desfășurate prin intermediul mass-media și obstacolele cu care se confruntă jurnaliștii în activitatea lor, riscând agresiuni, închisoare sau chiar mai rău. Aceasta a inclus, de asemenea, rolul tot mai mare al inteligenței artificiale în lumea comunicării de masă.
Rolul social media a fost deosebit de important. Concepute inițial pentru a aduce oamenii împreună, acestea se transformă în instrumente de propagandă politică facilă și înșelătoare, vizând în special populația tânără, dar cu implicații și pentru populația mai în vârstă. Chiar și solicitarea de corecții în cazul unor informații false în mod deliberat este adesea insuficientă. Este o provocare să ștergi ținta mediatică chiar și după prezentarea de scuze de către organul jurnalistic care a publicat inexactități.
Europa nu este scutită de probleme grave de informare. Un raport realizat și publicat de Partidul ECR arată că, între 2014 și 2023, 50 de jurnaliști au fost uciși, inclusiv redactorii de la Charlie Hebdo, uciși în timpul atacului din ianuarie 2015. În acel an, Franța s-a clasat pe locul doi în lume în ceea ce privește numărul de jurnaliști uciși.
Incidente notabile au avut loc în 2017, odată cu uciderea jurnalistei malteze Daphne Caruana Galizia, împușcată după ce a dezvăluit implicarea politicienilor în scandalul Panama Papers. Un alt exemplu a fost asasinarea jurnalistului Jan Kuciak și a prietenei sale după ce au investigat legăturile dintre guvernul Fico și unele grupări italiene din ‘Ndrangheta. În 2021, în Țările de Jos, Peter de Vries a fost ucis după ce a susținut martori într-un proces împotriva crimei organizate marocano-olandeze.
La evenimentul de la Bruxelles a participat o importantă delegație internațională din Armenia, Franța, Moldova, România, Germania, Irlanda, Italia, Polonia și nu numai. Acesta a început cu o masă rotundă organizată de grupul ECR la Parlamentul European, la care au participat copreședintele Nicola Procaccini (FDI), europarlamentarul Jorge Buxade, secretarul general al partidului, Antonio Giordano, și eurodeputații Ilcic (HR), Ross (NL), De La Pisa Carrión (SP) și Tertsch.
„Există adesea o ștergere a vocilor care nu se conformează curentului dominant pentru a le reduce la tăcere, prin întărire reciprocă”, a declarat Procaccini în timpul mesei rotunde. Cu toate acestea, el a adăugat că mainstream-ul a pierdut teren, deoarece bunul simț și libera exprimare a gândirii prin alte mijloace de comunicare au propulsat centrul-dreapta spre succes aproape peste tot. „Cred – a concluzionat el – că nu va fi întotdeauna posibil să ne suprimăm punctul de vedere, mai ales atunci când îl putem exprima în mod inteligent.”
Primul panel, moderat de Maicol Pizzicotti Busilacchi, secretar internațional al mișcării de tineret Fratelli d’Italia, s-a concentrat pe libertatea presei la nivel european și internațional. Din panel au făcut parte secretarul general al partidului, Antonio Giordano (FDI), Ludmila Belcencova, președintele moldovean al organizației Stop Media Ban, Jorge Martín Frías de la fundația spaniolă „Disenso” și jurnalistul italian Antonio Rapisarda.
„Mi se pare foarte important să discutăm despre tot ceea ce contaminează informația și îi subminează calitatea. Ne-am concentrat asupra problemelor emergente legate de libertatea presei și libertatea de exprimare”, a comentat SG Antonio Giordano. Belcencova, care conduce „Stop Media Ban”, s-a adresat audienței vorbind despre provocările cu care se confruntă jurnaliștii independenți în Moldova, abordând represiunea mediatică și analizând situațiile din întreaga Europă.
Următorul panel, moderat de jurnalista Anne Elisabeth Moutet de la „The Telegraph” din Franța, a dezbătut influența actorilor străini asupra libertății presei și a viitoarelor alegeri europene, cruciale pentru puteri precum Statele Unite, Rusia și China. Printre participanții la dezbatere s-au numărat europarlamentarii Carlo Fidanza (FdI) și Herman Tertsch (Vox), avocatul pentru drepturile omului și membrul organizației „Stop Media Ban”, Natalia Bayram, și Gary Kavanagh, director al Institutului Edmund Burke.
Carlo Fidanza a prezentat principalele aspecte ale Legii privind serviciile digitale, un instrument care ar putea asigura o mai mare protecție a libertății de exprimare pe rețelele de socializare, împiedicând cenzura din partea proprietarilor acestora. Fidanza a pus accentul pe interferențele externe în campaniile electorale și pe cele interne din partea ONG-urilor. Deși reglementarea ar putea fi amânată până după alegeri, acesta a afirmat că este necesară protejarea campaniilor electorale. De asemenea, el a abordat inteligența artificială, un instrument puternic, dar care poate duce la producerea de „falsuri profunde” și la o revoluție pe piața muncii.
Pe lângă dinamica deja explicată, există și elemente precum criza economică – care, prin urmare, induce mass-media să supraviețuiască pe baza numărului de click-uri și nu a calității informațiilor furnizate -, pe lângă dinamica socială complexă care determină intrarea în criză a sistemului informațional.
Creșterea numărului de amenințări și violențe la adresa jurnaliștilor, concentrarea pieței media care limitează pluralismul și controlul politic progresiv asupra consiliilor editoriale, subminând astfel autoreglementarea, prezintă o imagine îngrijorătoare pentru presa europeană, reprezentând o altă provocare pe care „ECR dorește să o câștige”.
După ce am participat personal la acest eveniment, nu pot decât să afirm că problemele de informare privesc întreaga populație și văd o distincție clară: pe de o parte, stânga se angajează să demoleze opinia altora, atacând nu ceea ce se spune, ci pe cel care o spune; pe de altă parte, dreapta conservatoare care crede în discuție, dezbatere și libertatea de a-și exprima gândurile și de a le accepta pe cele ale altora fără preconcepții, punând realitatea faptelor înaintea viziunii personale. O Europă liberă se construiește prin unirea conștiințelor europenilor liberi, conștienți de ceea ce se întâmplă, astfel încât libertatea presei trebuie să fie un punct cheie de la care să înceapă construirea unei noi Europe.