Valul de proteste a ajuns și la Budapesta

Valul de proteste care a cuprins întreaga Europă la începutul acestui an, de la vest la est, a ajuns și la Budapesta. Catalogată de presa internațională drept una dintre cele mai mari demonstrații din capitala Ungariei din ultimii ani, maghiarii au ieșit în stradă în urma așa-numitului scandal al grațierii. În centrul scandalului s-a aflat fosta președintă ungară Katalin Novak, prima femeie președinte a Ungariei, care a fost nominalizată de FIDESZ, partidul premierului Viktor Orban, pentru a prelua funcția în 2022.

Ce a stârnit cu adevărat furia maghiarilor care au ieșit în stradă la Budapesta, în afară de faptul că au fost indignați că un om condamnat pentru complicitate la pedofilie a fost grațiat? Și, mai ales, îl afectează acest scandal pe longevivul prim-ministru Viktor Orban, care a renunțat extrem de repede la doi dintre principalii săi aliați politici, președintele Novak și fostul ministru al justiției Judith Varga, care a contrasemnat decretul de grațiere?

Katalin Novak a grațiat un condamnat într-un caz de pedofilie

În aprilie anul trecut, președintele Katalin Novak a semnat un decret prezidențial înainte de vizita Papei Francisc, grațiind, printre alte câteva persoane condamnate, un individ condamnat pentru pedofilie. Bărbatul fusese condamnat la trei ani de închisoare după ce a fost găsit vinovat de mușamalizarea abuzurilor dintr-un centru de copii, în calitate de director adjunct, abuz pentru care se făcuse vinovat și șeful său, condamnat și el la opt ani de închisoare. În același scandal au demisionat și fostul ministru al justiției, Judith Varga, și șeful Bisericii Reformate, fost ministru într-un guvern anterior al lui Viktor Orban, Zoltan Balogh, acuzat că a convins-o pe Katalin Novak, al cărei confesor era, să acorde clemență bărbatului în cauză. Iar pentru premierul Viktor Orban – după cum au comentat unii analiști din presa internațională – scandalul grațierii i-a provocat în mod clar neplăceri.

Cel puțin, se pare că i-a diminuat apetitul pentru triumfalismul pe care îl afișa de obicei în discursul pe care îl ținea la începutul lunii februarie pentru a prezenta bilanțul anului precedent. „Anul 2024 nu putea începe mai rău de atât” – au fost primele cuvinte ale lui Viktor Orban adresate națiunii maghiare pe 17 februarie, la o săptămână după demisia președintelui Novak și la o zi după protestele masive de pe Bulevardul Eroilor. Cu toate acestea, în discursul său, premierul ungar nu s-a referit la proteste și nici nu a vorbit despre detaliile scandalului, ci a menționat-o pe fosta președintă Novak, a cărei demisie ar fi fost inevitabilă, deoarece ea „nu mai reprezenta unitatea națiunii maghiare”, așa cum ar fi trebuit (datorită faptului că o parte din ea nu era de acord cu decizia de grațiere-n.r.).

Ce i-a înfuriat mai tare pe maghiari?

Standardele duble ale sistemului politic al lui Viktor Orban, care în ultimii ani a făcut din protecția copiilor un pretext pentru propaganda anti-LGBT (ca în cazul legii care interzice propaganda homosexuală în școli, o lege care a fost aspru criticată de UE)?

Faptul că nu și-a sacrificat prea ușor cele două colege loiale, președinta Katalin Novak și fostul ministru al justiției Judith Varga, care a contrasemnat actul de grațiere și care, în urma scandalului, nu numai că a renunțat la locul ei în fruntea listei de candidați pentru Parlamentul European a FIDESZ – partidul premierului Orban – dar a și anunțat că se retrage din politică?

Sau maghiarii sunt indignați de faptul că Viktor Orban nu își asumă personal responsabilitatea pentru greșelile sistemului pe care el însuși l-a creat din 2010?

Se află Viktor Orban într-un impas? Oare capitularea sa în fața Bruxelles-ului prin acceptarea ultimului ajutor UE pentru Ucraina, acceptarea – cu jumătate de gură – a ultimului pachet de sancțiuni pentru Rusia și refuzul său inevitabil de a bloca intrarea Suediei în NATO au într-adevăr efecte atât de semnificative, simte că își pierde popularitatea în rândul susținătorilor săi încât trebuie să mute atenția acestora de la aceste „eșecuri” – cel puțin din perspectiva propriei sale retorici – în probleme interne mai vechi, cum ar fi „protecția copilului”, pedofilii, homosexualii etc.?

Viktor Orban personal are destul timp pentru a-și reveni după acest scandal, deoarece următoarele alegeri generale din Ungaria sunt încă la doi ani distanță. Pentru FIDESZ, partidul său, ar putea exista efecte imediate la alegerile europarlamentare din iunie, dar tendința de ascensiune a extremei drepte este prea puternică pentru a face mult rău partidului politicianului naționalist de la Budapesta. Mai ales că a reacționat rapid după izbucnirea scandalului, iar susținătorii săi loiali au fost asigurați că va modifica constituția pentru a împiedica grațierea pedofililor.

Peste 100.000 de oameni au ieșit în stradă la Budapesta

Protestul din 16 februarie, la care au participat zeci de mii de maghiari – potrivit unor surse, chiar mai mult de 100.000 – a fost în mod clar mai intens decât protestul profesorilor cu câteva săptămâni mai devreme, când aceștia erau nemulțumiți de nivelul de salarizare și de planurile guvernului de a le retrage statutul de funcționari publici. Recentele proteste din Ungaria – o țară în care populația nu a mai ieșit aproape deloc în stradă în ultimul deceniu și care ar putea fi descrisă ca fiind indiferentă față de mediul politic sau mai degrabă neîncrezătoare că sistemul s-ar putea schimba – reprezintă o premieră. Mai ales că aceste demonstrații au fost organizate de persoane cu influență, care au părăsit mediul virtual și au organizat ceva concret în lumea reală.

Este un fapt bine cunoscut faptul că puține dintre mass-media din Budapesta au rămas cu adevărat independente după ultimul deceniu de măsuri luate de guvernele consecutive conduse de Viktor Orban. Persoanele cu influență din spatele acestor proteste sunt voci critice la adresa regimului Orban și încearcă să echilibreze balanța împotriva presei finanțate de la nivel central prin intermediul unei fundații de stat, singura șansă de supraviețuire a presei maghiare în condițiile în care trusturile media străine, care au investit masiv în presa maghiară după anii 1990, s-au retras treptat după 2010.

Dar echilibrul pare greu de găsit. În timp ce jurnaliștii străini – și unii maghiari – au afirmat că furia protestatarilor este îndreptată împotriva premierului Viktor Orban, a guvernului său și a partidului său, FIDESZ – responsabil cel puțin pentru numirea în funcție a două dintre figurile controversate – Novak și Varga – presa favorabilă lui Viktor Orban a prezentat protestul ca fiind unul pentru protecția copiilor. Și asta în condițiile în care Viktor Orban a anunțat, după demisia lui Novak, că va lua măsuri și mai dure pentru a-i pedepsi pe pedofili. Cu alte cuvinte, mitingul ar fi putut fi văzut cu ușurință ca un miting de susținere a puterii și a măsurilor promise de Viktor Orban.

Cu toate acestea, alte întrebări rămân în legătură cu acest ultim scandal de la Budapesta. Actul de grațiere a fost semnat de fostul președinte Novak cu un an înainte de izbucnirea scandalului și se pare că a ieșit la iveală din întâmplare, atunci când bărbatul în cauză s-a adresat Curții Supreme pentru a-și șterge dosarul, inclusiv actul de grațiere, care era public. De asemenea, nu este clar care era relația bărbatului cu șeful Bisericii Reformate Maghiare, Zoltan Balogh, acuzat că a intervenit pe lângă președintele Novak în privința grațierii. Cert este că Katalin Novak nu este primul președinte propulsat în funcție de Viktor Orban care demisionează la jumătatea mandatului. Ca și ea, în 2012, la doar doi ani de la preluarea mandatului de președinte al Ungariei, Pal Schmitt a fost forțat să demisioneze în urma unui mega scandal de plagiat. La vremea respectivă, fost atlet de competiție și fost președinte al Comitetului Național Olimpic Maghiar, Schmitt nu a luat demisia la fel de ușor ca Katalin Novak, în ciuda presiunii din stradă, studenții maghiari cerându-i demisia în cadrul unor proteste de stradă după verdictul de plagiat dat de organismul academic suprem. De altfel, protestul din 16 februarie anul acesta a avut loc la o săptămână după ce președintele Ungariei a demisionat din funcție.

Mai există o legătură – întâmplătoare sau nu – între cele două demisii: la originea ambelor se află același site de presă, urmașul unui săptămânal economic din anii ’80, deținut o vreme de un trust străin și care, după retragerea sa din Ungaria „a revenit la vechea proprietate”.