Subscribe
Întreaga lume va fi cu ochii pe SUA pe 5 noiembrie, când americanii își vor alege cel de-al 60-lea președinte și se va reedita confruntarea electorală din 2020 – sau „revanșa”, cum o numește presa de peste ocean – dintre democratul în exercițiu Joe Biden și republicanul Donald Trump. Ultima confruntare de acest fel din istoria SUA a avut loc în 1956, când republicanul Dwight Eisenhower l-a învins pe contracandidatul său din 1952, democratul Adlai Stevenson. Dacă Donald Trump va fi reales, el va fi al doilea președinte din istoria SUA care câștigă două mandate neconsecutive. Europa acordă, de asemenea, o atenție deosebită alegerilor din SUA și campaniei care le va preceda, mai ales că viitorul relațiilor economice și militare transatlantice depinde de rezultatul acestora. Pentru că depinde de cine va conduce Casa Albă în viitor dacă această relație va rămâne una de „încredere” și „prietenie” cu blocul comunitar de pe bătrânul continent. Fostul președinte, acum candidat la prezidențiale, Donald Trump, vrea să„Make America Great Again, Again” (un remake al sloganului său de campanie anterior Make America Great Again și al celui folosit de predecesorul său Ronald Reagan în 1980 – Let’s Make America Great), dar nu pentru a contribui la un echilibru global, ci pentru a impune SUA de pe o poziție de forță, inclusiv în cadrul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord.
Trump și Biden au câștigat nominalizările partidelor lor
Atât Joe Biden, cât și Donald Trump au depășit pragul de delegați necesar pentru a obține nominalizarea din partea partidelor lor pentru alegerile prezidențiale. În timp ce alegerile interne ale Partidului Democrat s-au desfășurat fără prea mult tam-tam, democrații votând în număr mare pentru actualul președinte, care a depășit numărul minim de voturi necesare. În ceea ce-l privește pe Donald Trump, acesta și-a adjudecat victoria în Super Tuesday, câștigând 14 din cele 15 competiții la nivel statal, după ce ultimul său contracandidat notabil, fostul ambasador ONU Nikki Haley, s-a retras.
Confruntarea dintre cei doi a început imediat după anunțarea rezultatelor alegerilor interne. Trump a vorbit despre convingerea sa că alegerile din 2020, când a pierdut, au fost fraudate și că procurorul din comitatul Fulton îl persecută din punct de vedere politic. Candidatul republican l-a luat în vizor și pe Biden, acuzându-l că nu a fost în stare să oprească fluxul de migranți la granița de sud în timpul mandatului său. Biden a răspuns la fel, vorbind despre „campania de resentimente, răzbunare și represalii a lui Trump, care amenință însăși ideea de America”.
Este mai mult ca sigur că problema migrației va fi în centrul campaniei lui Donald Trump, la fel cum lupta împotriva schimbărilor climatice va fi unul dintre punctele forte ale lui Joe Biden, subiecte abordate și în campania din 2020 și promovate de amândoi în ultimii 4 ani. Dar campania din acest an va aborda și subiecte mai sensibile, cum ar fi fertilizarea in vitro, interzisă recent în Alabama, sau relațiile SUA cu țările NATO și Europa, în special în contextul războiului din Ucraina.
Temerile că Trump va dezangaja SUA de cauza ucraineană și va adopta o poziție pro-rusă au fost alimentate de rapoartele potrivit cărora el ar fi fost cel care a făcut presiuni asupra senatorilor republicani pentru a nu vota pentru sprijinul promis de 60 de miliarde de dolari pentru Ucraina. Prin blocarea acestui sprijin, SUA ar veni, de fapt, în sprijinul lui Vladimir Putin, cu care s-a aflat în termeni extrem de cordiali în timpul primului său mandat.
Adăugați la aceasta declarațiile lui Trump din pre-campanie potrivit cărora nu ar avea nicio problemă dacă Rusia ar ataca un stat membru NATO dacă acesta nu și-ar plăti cotizațiile. El s-a referit la alocarea a 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare, care este prevăzută în tratatul alianței. Și asta în contextul în care, din 31 de state membre, doar 11 ating acest nivel impus prin tratat. Fostul președinte s-a plâns în repetate rânduri că SUA cheltuie mult mai mulți bani decât alte țări pentru apărarea colectivă. Din acest motiv, nu o dată a amenințat cu retragerea SUA din NATO.
„Nu plătiți, nu vă vom apăra”, i-ar fi spus el unui șef de stat NATO la o întâlnire.
„Am spus: „Toată lumea va plăti”. El mi-a răspuns: „Ei bine, dacă nu plătim, ne veți proteja în continuare?”. „Categoric nu.” Nu-i venea să creadă”, a povestit Donald Trump. „Nu, nu v-aș proteja”, și-a amintit Trump că i-a spus președintelui al cărui nume nu l-a menționat. „De fapt, aș încuraja Rusia să facă ce naiba vrea. Trebuie să plătiți. Trebuie să vă plătiți facturile”, a spus Trump în Carolina de Sud, potrivit presei de peste ocean.
Evident, Casa Albă a calificat comentariile lui Donald Trump drept „îngrozitoare și tulburătoare”
„Președintele Biden a refăcut alianțele noastre și ne-a făcut mai puternici în lume, deoarece știe că prima responsabilitate a oricărui comandant-șef este de a menține poporul american în siguranță și de a rămâne fidel valorilor care ne unesc. Încurajarea invaziilor celor mai apropiați aliați ai noștri de către regimuri criminale este îngrozitoare și îngrijorătoare și pune în pericol securitatea națională americană, stabilitatea globală și economia noastră acasă”, a declarat actualul purtător de cuvânt al Casei Albe, Andrew Bates.
Vladimir Putin i-a întors și el favoarea, spunând recent că l-ar prefera pe Biden la Casa Albă, deoarece are mai multă experiență și este „mai previzibil”. Or, asta, în opinia lui Trump, „este un compliment”.
„Este un compliment. Mulți oameni au spus: „Oh, nu, e păcat”. Nu, nu, este un lucru bun. Și bineînțeles că ar fi spus asta. El nu vrea să mă aibă. Îl vrea pe Biden pentru că îi va da tot ce vrea, inclusiv Ucraina”, a declarat Trump la un miting electoral în Carolina de Sud.
În cazul NATO, Trump nu ar fi la prima sa încercare de a scoate SUA dintr-un tratat internațional asumat. În 2017, sub președinția sa, SUA s-au retras din Tratatul de la Paris privind schimbările climatice, prin care semnatarii se angajau să respecte o serie de obiective și acțiuni de combatere a schimbărilor climatice. La vremea respectivă, Trump a declarat că acordul – negociat sub conducerea democratului Barack Obama, „va pedepsi poporul american în timp ce va îmbogăți poluatorii străini”.
Este de așteptat ca, dacă va redeveni președinte, Trump să întoarcă SUA de pe drumul pe care s-a angajat sub Biden în lupta împotriva încălzirii globale, pentru că pentru republicanul de 77 de ani acesta este doar un mit. În contextul incendiilor devastatoare din California din 2022, el a minimalizat rolul schimbărilor climatice în declanșarea acestora, spunând că nu crede că „știința știe”, referindu-se la încălzirea globală. SUA s-au retras efectiv din Acordul de la Paris în noiembrie 2020 și au reintrat la începutul anului următor, odată cu instalarea lui Joe Biden la Casa Albă.
De asemenea, Trump a creat neliniște în interiorul propriului partid prin declarațiile sale privind controversata decizie a tribunalului din Alabama care interzice fertilizarea in vitro, deoarece stabilește că embrionii sunt copii.
„La fel ca majoritatea covârșitoare a americanilor, inclusiv marea majoritate a republicanilor (…), susțin cu tărie accesul la fertilizarea in vitro pentru cuplurile care încearcă să aibă un copil. (…) „Sub conducerea mea, Partidul Republican va susține întotdeauna crearea de familii americane puternice”, a declarat fostul președinte pe rețeaua sa de socializare Truth.
În timp ce poziția similară a lui Biden nu a surprins pe nimeni, declarațiile lui Trump au nemulțumit unele cercuri republicane conservatoare, cunoscute în mod tradițional pentru apărarea familiei și a valorilor religioase prin opoziția față de avort. Dezbaterea are loc la doi ani după ce Curtea Supremă a SUA a anulat garanția constituțională a avortului, lăsând la latitudinea statelor să decidă în această privință.
Într-un sondaj Reuters/Ipsos publicat la jumătatea lunii martie, actualul președinte american ar avea un avans strâns de doar un punct procentual față de principalul său contracandidat, Donald Trump. Dacă se ia în considerare marja de eroare a sondajului (1,8 puncte procentuale), avansul lui Biden este destul de fragil. În același timp, mulți alegători cu drept de vot au declarat că sunt indeciși, 11% au spus că vor vota pentru alți candidați, 5% au spus că nu vor vota, iar 7% au spus că nu știu sau au refuzat să răspundă la întrebare.