Subscribe
În ultimele decenii, sectorul bancar din Uniunea Europeană (UE) și din Europa de Nord a suferit transformări semnificative, influențând în mare măsură concurența din sectorul din statele baltice. Acest articol analizează principalele schimbări din sectorul bancar, impactul acestora asupra concurenței în țările baltice și direcțiile viitoare pentru o creștere durabilă.
Contextul economic și transformarea bancară în UE
Începând cu 2008, UE s-a confruntat cu mai multe crize economice, începând cu criza financiară globală care a luat naștere în Statele Unite și s-a extins rapid în Europa. Această criză a dus la o recesiune, urmată de o criză a datoriilor suverane în diferite state membre, având consecințe grave asupra creșterii economice, investițiilor, ocupării forței de muncă și pozițiilor fiscale.
Ca răspuns, UE a pus în aplicare măsuri pe termen scurt, cum ar fi salvarea băncilor, și reforme pe termen lung pentru a îmbunătăți rezistența sectorului financiar, a consolida guvernanța economică și a pune în aplicare reforme structurale. Pandemia COVID-19 a afectat și mai mult sectorul bancar european, ducând la scăderea veniturilor și la accelerarea digitalizării. Băncile se confruntă acum cu noi provocări, cum ar fi atacurile cibernetice, creditele neperformante legate de energie și schimbările în dinamica economică a zonei euro.
Transformarea sistemului bancar în statele baltice
După căderea Uniunii Sovietice, Estonia, Letonia și Lituania și-au deschis economiile băncilor străine. Estonia și Lituania au adoptat băncile internaționale, în special cele suedeze, care deserveau atât rezidenții locali, cât și clienții internaționali. Letonia, pe de altă parte, a urmărit să devină un centru financiar pentru Rusia și Comunitatea Statelor Independente (CSI), atrăgând depozite din aceste regiuni. Cu toate acestea, această strategie a condus la probleme de spălare a banilor, ceea ce a obligat cele trei țări baltice să implementeze reglementări mai stricte și să caute abordări mai sustenabile pentru sectoarele lor bancare, transformându-și modelele de afaceri pentru a fi mai digitale și mai ecologice.
Investițiile străine și creșterea locală
Investițiile străine au jucat un rol semnificativ în dezvoltarea sectorului bancar baltic, dar au dus și la o concentrare ridicată a activelor. În Estonia și Lituania, peste 85% din activele bancare sunt controlate de instituții cu capital străin, în timp ce în Letonia, procentul este de 76%. Această dominație a marilor bănci internaționale oferă stabilitate, dar poate limita concurența pe piața baltică în comparație cu regiunea nordică. În viitor, va fi esențial să se găsească un echilibru între investițiile străine și participarea internă pentru a asigura un mediu bancar sănătos și dinamic pe termen lung.
Ocuparea forței de muncă în sectorul bancar înainte și după criză
Înainte de criză (1998-2008), UE a înregistrat o creștere a numărului de personal bancar (19%) și de birouri (23%). Cu toate acestea, țările baltice și cele nordice au înregistrat tendințe diferite. Letonia a înregistrat o creștere impresionantă de 76% a numărului de angajați, urmată de Estonia (38%) și Lituania (16%). După criză (2009-2022), UE a înregistrat o scădere semnificativă atât a numărului de birouri (-40%), cât și a numărului de angajați (-20%). În timp ce Estonia și Lituania au continuat să crească, Letonia a înregistrat o scădere drastică de 57% a personalului bancar, cea mai mare din Europa. Această tendință sugerează o trecere la digitalizare, o concentrare pe eficiență și o schimbare a demografiei clienților.
Paradoxul creditării în statele baltice
În ciuda criticilor constante la adresa băncilor baltice pentru acordarea insuficientă de împrumuturi, este posibil ca problema să nu provină din lipsa de resurse. De fapt, Letonia și Lituania dețin unele dintre cele mai ridicate rate depozit/împrumut din Europa, ceea ce indică o abordare precaută în ceea ce privește creditarea. Cu toate acestea, acest conservatorism nu se traduce însă prin rate ale dobânzii mai mici. Împrumutații din țările baltice se confruntă în mod constant cu rate ale dobânzii la credite mai mari decât media din zona euro, în timp ce Scandinavia se bucură de unele dintre cele mai favorabile rate din Europa. Acest contrast puternic sugerează o potențială problemă de concurență în sectorul bancar baltic.
Profitabilitatea băncilor baltice
Țările baltice se mândresc cu unele dintre cele mai ridicate rentabilități ale capitalului (ROE) și marje nete de dobândă (NIM) din UE, ceea ce indică o profitabilitate bancară ridicată. Cu toate acestea, această prosperitate are un cost pentru debitori, deoarece țările baltice se confruntă și cu cele mai mari rate ale dobânzii la credite din UE. Acest lucru sugerează o concentrare pe maximizarea profiturilor bancare, posibil din cauza unui mediu mai puțin competitiv, reflectat în raportul costuri/venituri (CIR) mai mic. În schimb, țările nordice echilibrează rentabilitatea și concurența. Rentabilitatea lor rămâne peste media UE, dar nu atinge vârfurile din țările baltice, probabil pentru că acestea acordă prioritate concurenței, lucru care este evident în CIR ușor mai mare decât în țările baltice.
Mobilitatea clienților în sectorul bancar
Mobilitatea clienților în sectorul bancar din Europa prezintă o diversitate regională. În timp ce UE are o rată decentă de schimbare de furnizor în comparație cu Statele Unite, ceea ce sugerează un peisaj mai competitiv, apar disparități semnificative. Țările baltice, în special Letonia și Lituania, se situează sub media UE, în special în ceea ce privește creditele ipotecare, în comparație cu liderul în materie de mobilitate, Suedia. Această diferență interesantă ridică întrebarea dacă mobilitatea scăzută a creditelor ipotecare în țările baltice este o preferință culturală sau este determinată de alți factori, cum ar fi procedurile complexe de schimbare a creditului sau opțiunile limitate de credite ipotecare.
Dincolo de marjele de profit: Profitabilitatea băncilor suedeze din statele baltice
Analizând indicatorii de performanță financiară pentru băncile suedeze SEB și Swedbank din 2005 până în 2023 în statele baltice (Estonia, Letonia, Lituania) și în Suedia, s-au obținut rezultate interesante. În timp ce indicatorii de rentabilitate, cum ar fi marja netă de dobândă și rentabilitatea activelor, sugerau inițial randamente mai mari în statele baltice, o analiză mai cuprinzătoare a prezentat o imagine nuanțată. Rentabilitatea capitalului propriu a înregistrat rezultate similare în toate regiunile. Acest lucru sugerează că factorii care depășesc simplele marje de profit, cum ar fi costurile de exploatare potențial mai mari în Suedia, reflectate într-un CIR mai mic pentru statele baltice, influențează rentabilitatea globală. Un CIR mai mic în statele baltice ar putea indica un control mai bun al costurilor de către bănci, dar ar putea sugera, de asemenea, un mediu mai puțin competitiv. Acest studiu contestă percepția comună a unui avantaj clar al profitabilității băncilor suedeze în statele baltice și subliniază necesitatea de a explora motivele care stau la baza acestor variații regionale, inclusiv potențialele diferențe în ceea ce privește concurența și structurile de costuri.
Peisajul de reglementare și provocările legate de conformitate
Peisajul de reglementare din statele baltice a evoluat semnificativ, în special ca răspuns la scandalurile de spălare de bani. Au fost introduse cerințe de conformitate mai stricte, care afectează costurile operaționale și influențează prioritățile strategice ale băncilor care operează în aceste țări. Punerea în aplicare a măsurilor de combatere a spălării banilor (AML) a fost esențială pentru restabilirea încrederii și a stabilității în sistemele financiare din Estonia, Letonia și Lituania. Cu toate acestea, aceste măsuri au reprezentat, de asemenea, provocări pentru bănci în ceea ce privește costurile de conformitate și ajustările operaționale, subliniind necesitatea unei abordări echilibrate care să asigure atât conformitatea cu reglementările, cât și eficiența operațională.
Rolul transformării digitale
Transformarea digitală a devenit un aspect esențial al sectorului bancar din statele baltice. Adoptarea rapidă a soluțiilor bancare digitale a fost determinată de cererea consumatorilor pentru confort și eficiență, precum și de presiunile concurențiale din partea companiilor fintech. Această trecere la digitalizare a permis băncilor să eficientizeze operațiunile, să reducă costurile și să îmbunătățească experiența clienților. Cu toate acestea, necesită, de asemenea, investiții semnificative în tehnologie și în măsuri de securitate cibernetică pentru a se proteja împotriva amenințărilor emergente. Se preconizează că transformarea digitală în curs de desfășurare va continua să modeleze viitorul sectorului bancar din regiunea baltică, cu accent pe inovație și pe servicii centrate pe client.
Concluzie
Sectorul bancar din UE și din Europa de Nord este în continuă evoluție, influențând profund concurența în sectorul din statele baltice. Pentru a asigura o creștere durabilă, va fi esențial să se abordeze provocările emergente, să se promoveze un mediu competitiv și să se echilibreze investițiile străine cu participarea locală. Transformarea către modele de afaceri mai digitale și mai sustenabile reprezintă una dintre cheile viitorului sectorului bancar din statele baltice și nu numai. Schimbările de reglementare în curs și adoptarea tehnologiilor digitale vor juca un rol important în crearea unui mediu bancar rezistent și competitiv, care să se poată adapta la nevoile în continuă evoluție ale consumatorilor și ale întreprinderilor.