Consumatorilor europeni le este din ce în ce mai greu să descifreze etichetele nutriționale de pe alimente.
Această situație, descrisă drept o „junglă” de către Curtea de Conturi a UE, nu numai că creează confuzie, dar expune cumpărătorii la riscul de a fi înșelați, cu potențiale consecințe asupra sănătății. Potrivit unui raport publicat recent de organismul european de audit, cadrul juridic actual este deficitar și nu oferă protecția necesară împotriva mențiunilor înșelătoare sau nestandardizate.
Un sistem fragmentat
Una dintre principalele probleme evidențiate de Curte este lipsa unui sistem comun de etichetare la nivel european. În prezent, statele membre adoptă abordări diferite, contribuind la un peisaj eterogen care creează confuzie în rândul consumatorilor. De exemplu, Franța utilizează Nutri-Score, un sistem de semaforizare care atribuie o literă și o culoare alimentelor în funcție de calitatea lor nutrițională, în timp ce Italia utilizează Bateria NutrInform, care prezintă informațiile sub forma unor baterii care se „încarcă” în funcție de procentul de nutrienți zilnici conținut într-o porție. Aceste două abordări, deși au același obiectiv – furnizarea de informații utile și imediate – reflectă filosofii opuse. Nutri-Score favorizează o judecată sintetică, care poate fi prea simplistă, în timp ce bateria NutrInform oferă mai multe detalii, dar necesită o capacitate interpretativă mai mare din partea consumatorului. Lipsa unei legislații unificate generează confuzie și subminează încrederea cetățenilor europeni, care se luptă să aleagă în mod conștient produse alimentare sănătoase.
Sloganuri înșelătoare și controale inadecvate
Pe lângă fragmentare, Curtea de Conturi a UE a denunțat răspândirea sloganurilor și a indicațiilor care pot induce în eroare. Termeni precum „natural”, „conținut scăzut de grăsimi” sau „fără zahăr adăugat” nu respectă întotdeauna standardele definite și sunt adesea utilizați în scopuri pur promoționale. Această practică, potrivit Curții, nu numai că creează confuzie în rândul consumatorilor, dar poate conduce, de asemenea, la alegeri alimentare dăunătoare, în special atunci când mesajele înșelătoare maschează un conținut de zahăr, sare sau grăsimi mai mare decât cel prevăzut. În prezent, controalele privind informațiile de pe etichetă sunt limitate, iar sancțiunile aplicate în cazul încălcărilor sunt insuficiente pentru a descuraja comportamentele incorecte. Curtea subliniază că lipsa unei supravegheri adecvate încurajează abuzurile și slăbește încrederea consumatorilor în sistemele de etichetare.
Necesitatea urgentă de armonizare a legislației
În acest context, Curtea de Conturi a UE solicită Comisiei Europene să accelereze prezentarea unei propuneri legislative de armonizare a sistemului de etichetare nutrițională la nivelul UE. Inițial, o propunere era așteptată în cursul legislaturii recent încheiate, însă a fost amânată și se numără acum printre prioritățile noii Comisii von der Leyen. Un sistem comun ar putea îmbunătăți claritatea și comparabilitatea informațiilor nutriționale, facilitând înțelegerea de către consumatorii europeni a valorii alimentelor pe care le cumpără. Cu toate acestea, drumul către un acord nu este lipsit de obstacole, deoarece diferențele dintre sistemele utilizate în prezent reflectă, de asemenea, viziuni politice și culturale diferite asupra modului de informare a cetățenilor și de promovare a unei alimentații echilibrate.
Interesele în joc
În spatele dezbaterii privind etichetarea nutrițională există interese economice și comerciale semnificative. Un sistem precum Nutri-Score, de exemplu, este perceput de unii ca penalizând produsele europene tradiționale, precum uleiul de măsline sau brânza, care ar putea primi o evaluare mai puțin favorabilă, deși fac parte integrantă dintr-o dietă mediteraneană sănătoasă. Pe de altă parte, abordări mai detaliate, cum ar fi bateria NutrInform, ar putea fi mai puțin imediate pentru consumatorul mediu, reducându-le eficiența. Rolul industriei alimentare este, de asemenea, în joc, deoarece aceasta face presiuni pentru a menține un anumit grad de flexibilitate în modul de prezentare a informațiilor. Standardizarea ar putea implica costuri semnificative pentru întreprinderi, în special pentru cele care operează pe piețele internaționale.
Impactul asupra sănătății publice
Neasigurarea unor etichete clare și fiabile are implicații directe asupra sănătății publice. Potrivit studiilor citate de Curte, consumatorii care nu primesc informații exacte tind să subestimeze riscurile asociate consumului excesiv de anumite substanțe nutritive, precum zaharurile și grăsimile saturate, contribuind la creșterea obezității și a bolilor cronice legate de alimentație. Un sistem armonizat ar putea nu numai să promoveze alegeri alimentare mai informate, ci și să reducă inegalitățile dintre cetățenii europeni, asigurând accesul egal la informații de calitate, indiferent de țara în care trăiesc. Raportul Curții de Conturi a UE este un avertisment pentru Comisie și statele membre: este timpul să depășim diviziunile și să adoptăm un sistem comun de etichetare nutrițională care să protejeze cu adevărat consumatorii. Numai un cadru de reglementare clar și uniform va putea garanta transparență, încredere și sănătate pentru toți cetățenii europeni, promovând în același timp competitivitatea industriei alimentare în conformitate cu cerințele de informare și siguranță.