Subscribe
Un referendum până în 2027 devine mai probabil
În ultimii ani, dezbaterea privind aderarea Islandei la Uniunea Europeană (UE) a cunoscut o nouă dinamică. Odată cu instalarea noului guvern islandez, care a avut loc sâmbăta trecută, această perspectivă ar putea deveni realitate. Coaliția de centru-stânga care conduce țara a promis să organizeze un referendum privind aderarea la UE până în 2027, marcând un pas important într-o discuție care se repetă ciclic, dar care până acum nu a găsit niciodată un rezultat definitiv.
Un guvern tânăr și hotărât
Noul executiv s-a născut în urma alegerilor anticipate din noiembrie 2023, devenite necesare ca urmare a dezacordurilor interne care au dus la căderea guvernului precedent. Coaliția include trei partide: social-democrații, care au obținut 20,8% din voturi, reformiștii (15,8%) și Partidul Popular (13,8%). Guvernul este condus de Kristrún Frostadóttir, liderul social-democraților, care, la doar 36 de ani, a devenit cea mai tânără persoană care a deținut funcția de prim-ministru în istoria Islandei. Printre principalele promisiuni ale noii administrații se numără nu numai referendumul, ci și înființarea unei comisii de experți independenți care să evalueze avantajele și dezavantajele utilizării coroanei islandeze, precum și implicațiile unei posibile adoptări a monedei euro. Această alegere reflectă o abordare pragmatică și orientată spre analiză, care urmărește să ofere populației o bază informată pentru luarea unei decizii cruciale pentru viitorul țării.
O dezbatere istorică, dar niciodată soluționată
Ideea ca Islanda să devină membră a UE nu este nouă. Țara a depus deja o cerere de aderare în 2009, în urma crizei financiare mondiale care a îngenuncheat economia islandeză. Speranța la acea vreme era că aderarea la Uniune și adoptarea monedei euro ar putea stabiliza situația economică. Negocierile oficiale au început în 2010, dar au fost suspendate în 2013, când un guvern conservator și eurosceptic, format din Partidul Progresist și Partidul Independenței, a venit la putere. În 2015, Islanda și-a retras oficial candidatura, punând capăt unui proces care a stârnit atât entuziasm, cât și îndoieli. În ciuda acestui fapt, țara a rămas puternic integrată în Europa. Islanda face parte din spațiul Schengen, din Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS) și aderă la acordurile de la Dublin privind primirea cererilor de azil. Cu toate acestea, aderarea la UE ar reprezenta o schimbare semnificativă, cu implicații care depășesc cu mult acordurile deja în vigoare.
Ce cred islandezii?
Publicul islandez nu a avut niciodată o poziție unică cu privire la aderarea la UE. Conform unui sondaj realizat în iunie 2023, 54% dintre islandezi ar fi în favoarea aderării la Uniune, un procent în creștere față de trecut, când sprijinul era de aproximativ 25%. Deși consensul este încă departe de a fi copleșitor, o mare majoritate (74%) se declară în favoarea abordării problemei printr-un referendum, indiferent de rezultatul votului. Acest lucru reflectă dorința colectivă de a avea o discuție clară și democratică cu privire la o problemă crucială pentru viitorul țării. Printre argumentele în favoarea aderării la Uniune, economia joacă un rol central. Islanda s-a confruntat cu ani de instabilitate economică, iar inflația, deși în scădere, rămâne o problemă îngrijorătoare. În februarie 2023, inflația depășise 10%, în timp ce în prezent este de aproximativ 5%. Adoptarea monedei euro ar putea reduce volatilitatea cursului de schimb și ar putea stabiliza costul vieții, un obiectiv declarat de noul guvern. Aderarea la UE ar putea oferi, de asemenea, avantaje pentru comerț, consolidând relațiile economice cu alte țări membre și extinzând oportunitățile pentru exporturile islandeze. Cu toate acestea, există și preocupări serioase. Unul dintre principalele obstacole se referă la pescuit, un sector crucial pentru economia islandeză. Politicile europene privind cotele de pescuit ar putea intra în conflict cu interesele țării, care în mod tradițional și-a apărat cu fermitate suveranitatea în acest domeniu. În plus, dezbaterea privind imigrația a devenit mai relevantă decât în trecut, datorită creșterii populației străine în Islanda. Această creștere a generat îngrijorări, în special în rândul partidelor cu poziții mai naționaliste, cum ar fi Partidul Popular, care, în ciuda acestui fapt, face parte din coaliția de guvernare. Referendumul promis pentru 2027 reprezintă o oportunitate istorică pentru Islanda de a aborda o problemă de lungă durată. În timp ce integrarea crescândă cu Europa și presiunile economice împing spre o posibilă aderare la UE, preocupările privind suveranitatea și specificul țării continuă să ridice îndoieli. Activitatea comisiei de experți anunțată de guvern va fi crucială pentru a oferi islandezilor informațiile de care au nevoie pentru a lua o decizie. Între timp, dezbaterea promite să fie aprinsă, reflectând numeroasele nuanțe ale unei probleme care nu este doar economică sau politică, ci și culturală și identitară.
Alessandro Fiorentino