Aprovizionarea cu energie este noua provocare cu care se va confrunta Uniunea Europeană în următoarele luni. Nu este doar o problemă economică, ci și o cheie pentru viitorul politic al UE: dacă cele 27 de state membre vor reuși să răspundă compact la criză, atunci UE va ieși mai puternică. Dacă UE reușește să facă mai bine și mai repede ceea ce fiecare stat ar fi trebuit să facă pentru el însuși, atunci importanța unei cooperări din ce în ce mai strânse și mai incisive în anumite domenii va deveni evidentă. În caz contrar, ar trebui să ne așteptăm la noi valuri de euroscepticism, care au dispărut odată cu gestionarea comună a pandemiei și împărțirea datoriilor.
Cu toate acestea, drumul pare a fi în pantă. Documentul neoficial pe care Comisia Europeană l-a prezentat statelor membre, în vederea pregătirii Consiliului European pentru Energie, convocat de președinția rotativă pentru 30 septembrie la Bruxelles, prevede în primul rând propunerea de plafonare a prețului la gazul rusesc, dar nu și la alte importuri.
Pentru Comisia Europeană, ar fi dificil (și riscant) să aplice un plafon de preț generalizat, deoarece ar putea duce la o întrerupere a aprovizionării. Cu toate acestea, dacă luăm în considerare faptul că, în prezent, doar 9% din metanul rusesc ajunge în Europa (față de 40% în perioada antebelică), este clar că această decizie ar ajuta foarte puțin.
Comisia lucrează la un pachet de măsuri pentru a-i ajuta pe cetățeni și pe companii să reziste la creșterea incredibilă a facturilor și să aibă suficientă energie pentru a trece iarna: în primul rând, există o reducere obligatorie a consumului de aproximativ 10% pe lună și de 5% în momentele în care consumul este cel mai ridicat, în conformitate cu intervalele orare stabilite de fiecare stat membru; există, de asemenea, un plafon pentru veniturile companiilor care produc energie electrică din alte surse decât gazul.
„Pentru a face față unor posibile întreruperi ale aprovizionării”, se arată în documentul neoficial menționat mai sus, „ar putea fi impuse măsuri de solidaritate pentru a se asigura că toate statele membre au acces la gazele de care au nevoie pentru a deservi clienții protejați și industriile critice”.
Cincisprezece state membre, printre care Italia, Franța, Spania și Polonia, au solicitat în scris Comisiei o plafonare a prețului generalizat al gazului. Printre semnatarii absenți se numără Germania, care s-a arătat sceptică față de această măsură, și Olanda, care s-a opus categoric intervențiilor de restricționare a pieței.
„Confruntându-ne cu amenințările comune ale vremurilor noastre, nu ne putem împărți în funcție de spațiul din bugetele noastre naționale. În următoarele Consilii Europene trebuie să ne arătăm uniți, determinați, solidari’, a declarat premierul italian Mario Draghi, care s-a arătat deranjat de poziția unora dintre colegii săi.
Comisia Europeană a fost din nou acuzată de favorizarea pozițiilor germane. Cancelarul Scholz, de fapt, a declarat deja săptămâna trecută că Germania va investi 200 de miliarde de euro pentru a pune frână creșterii prețurilor, naționalizând chiar principalul importator de gaze al Germaniei, Uniper.
Ungaria se opune în continuare plafonării prețului la gazul rusesc. Pentru Budapesta, soluția ar fi ridicarea sancțiunilor impuse Rusiei, cel puțin în ceea ce privește energia, aceasta este poziția exprimată de ministrul ungar Gulyas, care a declarat: „Dacă mâine s-ar ridica măcar partea energetică a sancțiunilor împotriva Rusiei, am avea jumătate din tot, prețuri și inflație. Din păcate, Comisia a ales o altă cale, mergând în direcția opusă. Astfel, nu facem rău Rusiei, ci îi asigurăm profituri uriașe”.
Cu toate acestea, pentru a aproba măsurile de plafonare a prețurilor, va fi necesară o majoritate calificată a țărilor care reprezintă cel puțin 65% din populația totală a UE. Mutarea finală, cea care ar putea valora întreaga partidă, rămâne, prin urmare, în mâinile Germaniei, nu ale Ungariei.
Votul privind noul pachet de sancțiuni împotriva Rusiei va fi diferit. Va fi nevoie de unanimitate în cadrul Consiliului.
Capacitatea celor 27 de state membre de a lucra în vederea atingerii unor obiective comune va fi pusă la grea încercare în următoarele ore. Între timp, cetățenii și companiile sunt pe marginea prăpastiei, cu facturi tot mai scumpe de plătit la sfârșitul lunii.
The text was translated by an automatic system