Subscribe
Comisia Europeană se pregătește pentru o eventuală decizie a Statelor Unite de a impune taxe vamale asupra produselor europene. Această evoluție urmează unei serii de măsuri tarifare introduse recent de președintele american Donald Trump, inclusiv un tarif de 25% pentru produsele mexicane și canadiene și un tarif de 10% pentru importurile chinezești. În replică, Uniunea Europeană (UE) s-a angajat să riposteze cu măsuri similare, semnalând o tensiune crescândă între două dintre cele mai mari puteri economice ale lumii. Undele de șoc provocate de tarifele americane au perturbat deja piețele globale, ducând la scăderea valorii peso-ului mexican și a dolarului canadian. Incertitudinea din jurul politicii comerciale a afectat, de asemenea, activitățile comerciale de pe piețele europene și asiatice, întreprinderile și investitorii fiind din ce în ce mai îngrijorați de potențialul de instabilitate suplimentară. Președintele Trump a justificat aceste măsuri tarifare prin ceea ce el susține că este un dezechilibru comercial substanțial între SUA și UE. Potrivit președintelui, SUA înregistrează un deficit comercial de peste 300 de miliarde de dolari cu UE. La sfârșitul săptămânii, acesta a anunțat că tarifele pentru bunurile europene „se vor aplica cu siguranță”, sporind îngrijorarea cu privire la escaladarea conflictului comercial. În cadrul UE, reacțiile la posibilitatea unor tarife vamale au fost mixte. Unii lideri încearcă să calmeze temerile legate de un război comercial în toată regula. Donald Tusk, prim-ministrul Poloniei și deținătorul președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene, a încercat să liniștească opinia publică declarând: „Există motive de îngrijorare, dar nu de teamă”. Cu toate acestea, alții au adoptat o poziție mai fermă. La Forumul Economic Mondial de la Davos, Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru economie, a avertizat că UE va răspunde în mod proporțional la orice măsuri care îi amenință interesele economice. El a subliniat că UE nu va ezita să se apere, subliniind gravitatea impactului potențial asupra comerțului mondial. Comisarul Dombrovskis a făcut referire la datele Fondului Monetar Internațional (FMI), care estimează că o politică comercială bazată pe tarife între SUA și UE ar putea duce la o reducere cu 7% a PIB-ului mondial. Un astfel de scenariu ar avea consecințe profunde, perturbând lanțurile de aprovizionare și fluxurile de investiții într-un moment în care economia mondială se confruntă deja cu inflația și cu alte presiuni. În cadrul forumului de la Davos, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat provocările reprezentate de intensificarea concurenței globale. Ea a menționat că utilizarea instrumentelor economice, cum ar fi tarifele, sancțiunile și controlul exporturilor, va deveni probabil mai frecventă în acest mediu concurențial. Von der Leyen a făcut apel la eforturi coordonate pentru a preveni o „cursă până la fund” în comerțul mondial, avertizând că protecționismul necontrolat ar putea dăuna atât economiilor dezvoltate, cât și celor în curs de dezvoltare. Decizia administrației americane privind tarifele europene este așteptată până la 1 aprilie, termenul limită pentru o revizuire cuprinzătoare a comerțului inițiată de președintele Trump în primele zile ale mandatului său. Această revizuire ar putea sosi înainte de termen și se anticipează că va include recomandări de politică care ar putea viza UE cu tarife suplimentare. Relațiile comerciale dintre UE și SUA sunt deosebit de importante având în vedere amploarea parteneriatului lor economic.
În 2023, SUA a fost cea mai mare piață pentru exporturile UE și a doua cea mai mare sursă de importuri ale UE. În acel an, exporturile UE către SUA au crescut de la aproximativ 40 de miliarde EUR la peste 43 de miliarde EUR, în timp ce importurile din SUA au crescut de la 24,2 miliarde EUR la 31,1 miliarde EUR. Aceste schimbări au redus deficitul comercial al SUA cu UE cu aproximativ 4 miliarde EUR, indicând o dinamică comercială mai echilibrată. Pentru a face față provocărilor reprezentate de politicile comerciale ale SUA, se așteaptă ca Comisia Europeană să își rafineze abordarea privind sprijinirea industriilor naționale. În cadrul Compasului competitivității, inspirat de recomandările fostului prim-ministru italian Mario Draghi, UE intenționează să simplifice procedurile privind ajutoarele de stat. Această măsură vizează accelerarea dezvoltării tehnologiilor-cheie, inclusiv a inteligenței artificiale și a energiei regenerabile, permițând Europei să concureze mai eficient cu SUA și China în aceste sectoare esențiale. Statele membre vor juca un rol esențial în conturarea strategiei diplomatice a UE cu SUA. Pe măsură ce se prefigurează negocieri cu mize mari, liderii din întreaga Europă vor trebui să colaboreze strâns pentru a prezenta un front unitar. Prim-ministrul italian Giorgia Meloni, în special, s-a poziționat ca un intermediar-cheie. Meloni a stabilit o relație puternică cu președintele Trump, fiind singurul lider european invitat la inaugurarea sa. Relațiile sale, care se extind la figuri influente din administrația americană, inclusiv Elon Musk, s-ar putea dovedi avantajoase pentru eforturile Europei de a menține un dialog constructiv cu SUA. Influența diplomatică a lui Meloni poate contribui la promovarea unei relații echilibrate și competitive între cele două puteri, asigurând că Europa și SUA își pot continua parteneriatul strategic. Această cooperare va fi deosebit de importantă în domenii precum comerțul, inovarea și Alianța Atlantică, unde ambele regiuni au interese economice și de securitate comune. Pe măsură ce tensiunile escaladează, UE este hotărâtă să își protejeze interesele economice, evitând în același timp un război comercial total. Următoarele luni vor pune la încercare capacitatea UE de a face față acestor provocări, echilibrând măsurile defensive cu oportunitățile de colaborare pentru a-și proteja și consolida rolul în economia mondială.