Subscribe
La 11 decembrie 2024, Direcția Generală pentru Politici Interne a Parlamentului European a publicat un studiu privind datele statistice referitoare la persoanele cu handicap, pe care Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale îl solicitase anterior în acest stadiu inițial al mandatului 2024 – 2029.
Conform studiului, aproximativ 7,2% dintre persoanele cu vârsta de 16 ani și peste care trăiesc în gospodării private au declarat un handicap grav și aproximativ 19,6% au raportat un handicap moderat. Adăugând ambele procente, se poate estima o rată a handicapului în Uniunea Europeană de aproape 30 %. Studiul include ca dizabilități severe deficiențele de vedere, de auz și de mers, dar ignoră în domeniul său de aplicare deficiențele de vorbire.
O defalcare pe state membre arată că definiția persoanelor cu handicap variază foarte mult de la o națiune la alta. Pe primul loc, Letonia consideră că 34% din populația sa suferă de o formă de handicap, în timp ce Bulgaria se află pe ultimul loc, cu doar 10%. În special în ceea ce privește dizabilitățile grave, Spania se află pe primul loc, cu 10 % din populația sa considerată într-o astfel de situație dificilă, în timp ce Bulgaria se află din nou pe ultimul loc, cu 2,2 %.
Persoanele cu handicap care trăiesc în instituții reprezintă între 0,7 % și 0,8 % din populația Uniunii Europene. Acest procent scăzut este în concordanță cu tendința generală către așa-numita politică de dezinstituționalizare.
În ceea ce privește educația, copiii cu o decizie oficială de nevoi educaționale speciale reprezintă aproximativ 4,2 %, deși există o mare variabilitate între statele membre. Din nou, putem observa o diferență semnificativă dacă comparăm diferitele noastre națiuni: în Letonia, mai mult de 15 % dintre minori sunt în învățământul special, în timp ce în Luxemburg cifra nu atinge nici măcar 1 %.
Aproximativ 22,2 % dintre tinerii cu handicap cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani au părăsit timpuriu școala, în comparație cu 8,4 % dintre tinerii fără handicap. În România, procentul uluitor este de peste 65 la sută, urmată de Ungaria cu 46 la sută.
În ceea ce privește piața forței de muncă, deficitul de ocupare a forței de muncă pentru persoanele cu handicap se ridica la 22 % în Uniunea Europeană în 2023. Aproximativ 51% dintre persoanele cu handicap sunt angajate, cu mult sub rata de ocupare a forței de muncă de 73% în rândul persoanelor fără handicap. Din nou, cele 27 de state membre ale UE prezintă situații diferite, cu Republica Cehă ocupând aproape 67 % din persoanele cu handicap, iar Bulgaria abia 27 %.
Sistemele de cote pentru angajarea persoanelor cu handicap nu există în țările scandinave și baltice; în țările în care există, cota de angajare a persoanelor cu handicap variază de la 3 % la 6 %.
Pe de altă parte, 28,8 % dintre persoanele cu handicap sunt expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială, în comparație cu 18 % dintre persoanele fără handicap. Statul membru cu cel mai ridicat risc de sărăcie sau excluziune socială pentru persoanele cu handicap este Estonia (38%, adică peste o treime din total); cel mai scăzut risc este prezentat în Slovacia (13%).
Aproximativ 5,3% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 64 de ani au primit o pensie de invaliditate, dar există diferențe mari între statele membre; Estonia și Belgia se situează pe primele locuri, cu 13% și, respectiv, 12%, în timp ce Grecia și Slovenia oferă sub 2%. Este interesant de remarcat faptul că procentul mediu de persoane care primesc o pensie de invaliditate este inferior procentului de persoane care declară un handicap grav.
În ceea ce privește competențele digitale, 81,2 % din persoanele cu handicap utilizează internetul, față de 93,4 % din persoanele fără handicap. Țara din Uniune cu cea mai mare utilizare a internetului de către persoanele cu handicap este Irlanda (un procent impresionant de 100 %); la celălalt capăt al spectrului se află Bulgaria (53 %).
Sursa imaginii: Comisia Europeană, Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune