Subscribe
Agenția Polling Europe a realizat un sondaj pentru ECR între 14 și 24 martie 2025 privind percepția relațiilor partidelor europene cu Donald Trump. Un subiect foarte interesant, mai ales în lumina situației internaționale create de indicarea (și apoi suspendarea temporară) a tarifelor comerciale de către președintele SUA.
SONDAJUL
Sondajul a fost realizat online pe un eșantion reprezentativ (5 006 interviuri) de cetățeni cu vârsta de peste 18 ani din Uniune, împărțit în cinci zone de analiză: Germania, Franța, Europa Centrală și de Est (statele baltice, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria, Croația, Slovenia), Europa de Nord (Suedia, Danemarca, Finlanda, Belgia, Țările de Jos, Luxemburg, Irlanda, Austria) și Europa de Sud (Spania, Italia, Portugalia, Grecia, Malta, Cipru). Au fost colectate date separate pentru trei țări, dar acestea au fost incluse în zona de apartenență: Italia, Spania și Polonia. De asemenea, trebuie subliniat faptul că întrebările referitoare la familiile politice europene nu implică o cunoaștere atât de precisă a politicii și instituțiilor europene din partea respondenților. De fapt, sondajul a utilizat indicația de vot față de forțele politice naționale pentru a reorienta poziția la nivel european.
PERCENTUALE MAI MARI LA DREAPTA
Pornind de la prima întrebare a sondajului, este ușor să oferim o primă descriere a răspunsurilor respondenților. Este imediat evident că, potrivit răspunsurilor oferite de respondenți, partidele de dreapta sunt cele care sunt mai apropiate de Trump, având relații mai bune cu acesta. Pe prima poziție, cu 26% din indicații (fiecare respondent putea da două opțiuni diferite) se află patrioții, care conțin în cadrul lor – doar pentru a numi câteva – partide precum Rassemblement National francez sau Vox spaniol. La 24% se află suveraniștii, precum AFD în Germania sau Reconquete în Franța. Conservatorii ECR ocupă locul al treilea în acest clasament, cu 17%. Partide precum Fratelli d’Italia sunt astfel considerate ca fiind printre cele mai susceptibile de a se angaja cu magnatul, chiar dacă identificarea președintelui Trump cu poziții mai extreme înclină balanța mai mult către partidele de extremă dreapta. Dispunerea datelor este clară, cu vârful cel mai scăzut ocupat de Verzi. Într-adevăr, este dificil pentru aceste partide politice să găsească un punct de contact cu politicile lui Trump, în special din punctul de vedere al combaterii schimbărilor climatice.
ITALIA, POLONIA ȘI ECR
Dacă analizăm mai detaliat distribuția geografică a acestor date, observăm cum cifra care a furnizat cel mai mare procent de patrioți europeni este urmată în principal de țările din sudul Europei (38%), de respondenții din Franța (37%) și mai ales din Spania (53%). În Italia, cea mai mare cifră este câștigată de ECR (38%), un rezultat adus cu siguranță de întrebarea privind intenția de vot, în acest caz legată de Fratelli d’Italia. Sentimentul general al celor intervievați este, prin urmare, că pentru teme și poziții ar fi mai ușor pentru partidele populiste și de extremă dreapta să discute cu Donald Trump. Ceea ce face diferența pentru Italia este cu siguranță relația personală construită de liderul Meloni (al Fratelli d’Italia și ECR) cu președintele SUA. Singurul lider european prezent în ziua inaugurării cu o delegație ECR numeroasă, Meloni a construit cu siguranță o relație cu magnatul care, acasă, este recunoscută și identificată ca un mijloc excelent de a stabili relații importante între cele două părți ale Atlanticului. O altă forță motrice este Polonia. În acest caz, legătura este cu Mateusz Morawiecki, noul lider al ECR din 2025 (după predarea de către președintele Meloni) și fost șef al guvernului polonez.
LIMITA CONȘTIENTIZĂRII
În concluzie, există o cifră alarmantă referitoare la cei dintre respondenți care nu au putut da un răspuns. Acestea sunt procente foarte mari, care în cazul Europei de Est ajung la 46% dintre respondenți. O cifră care demonstrează încă o dată cât de departe este politica europeană și internațională de viața de zi cu zi a cetățenilor din fiecare stat membru, care sunt mai atenți la politica internă și la vicisitudinile naționale decât la problemele europene sau la relațiile de pe scena internațională.