Subscribe
În ultimele săptămâni, Comisia Europeană a prezentat Raportul UE privind tineretul 2024: un set de date care compun și conturează o imagine de ansamblu a condițiilor de viață ale tinerilor din statele membre ale Uniunii Europene, incluzând și prezentarea progreselor înregistrate de instituțiile europene în cadrul Strategiei UE pentru tineret 2019-2027. În termeni generali, pot fi remarcate unele date pozitive, cum ar fi numărul de tineri care votează, dar, în același timp, există unele cifre care nu pot decât să ne facă să reflectăm asupra cursului pe care instituțiile europene vor trebui să îl urmeze în următorii ani.
CIFRELE RAPORTULUI
Raportul reamintește unele dintre datele cuprinse în sondajul Eurobarometru pentru a sublinia angajamentul Comisiei Europene de a se asigura că vocea tinerilor este centrală în politicile Uniunii. În special, sondajul Eurobarometru menționează un procent de 61% de tineri care se declară optimiști cu privire la viitorul Uniunii Europene, precum și un procent de 60% care afirmă că instituțiile europene joacă un rol pozitiv în societate. Sondajul explorează, de asemenea, ceea ce tinerii consideră a fi punctele forte ale UE. 32% subliniază importanța libertății de circulație între statele membre, iar 39% o asociază cu libertatea de a călători și de a cunoaște alte locuri. 28% dintre tinerii intervievați în cadrul sondajului Eurobarometru au mare încredere în relațiile și solidaritatea care pot fi inițiate între statele membre în caz de nevoie, în timp ce pentru 30% posibilitatea de a accesa programele și liniile de finanțare ale UE este esențială. Acestea sunt elemente concrete spre care tinerii europeni privesc, mai ales dacă luăm în considerare o altă statistică foarte interesantă: cea a votanților în rândul tinerilor. De fapt, 70 % dintre tineri votează la alegeri: o cifră interesantă, care este poate mai degrabă legată de vicisitudinile naționale decât de cele europene. De fapt, este de netăgăduit că prezența la vot pentru alegerile europene din 2024 a scăzut în comparație cu alegerile din 2019. Acest lucru sugerează că politicile europene destinate tinerilor ar trebui, în primul rând, să îi mențină motivați și atenți și la dinamica politicii europene.
CELE MAI ÎNGRIJORĂTOARE DATE
Raportul ne aduce, de asemenea, în atenție câteva elemente care ne-ar putea face să regândim impactul pe care anumite politici europene îl pot avea asupra straturilor tinere ale societății noastre. În ceea ce privește sănătatea mintală, analiza raportează că aproape jumătate dintre tineri au avut probleme emoționale sau psihosociale în ultimele douăsprezece luni. În plus, deși s-au înregistrat multe îmbunătățiri, chiar și pe frontul educației există date care ne pot face să reflectăm, cum ar fi 30% dintre tinerii de 15 ani care au dificultăți cu matematica de bază sau analfabetismul digital al 28% dintre tinerii între 16 și 29 de ani. Apoi sunt cifrele privind șomajul, care se ridică la 10 %, mulți dintre acești tineri putând fi clasificați drept NEET (adică nu studiază și nu lucrează). Șomajul devine un element și mai important atunci când ne uităm la grupurile vulnerabile sau la dinamica declanșată de situațiile de handicap. Aici, obstacolele pe care trebuie să le depășească tinerii europeni sunt mult mai mari și aproximativ un sfert dintre aceștia sunt expuși riscului de sărăcie.
PE CE SĂ NE CONCENTRĂM
Concentrarea asupra punerii în aplicare a politicilor pentru tineret nu poate porni decât de la cererile și nevoile tinerilor înșiși. Dorința, deja exprimată de Comisie, de a-i implica este cu siguranță un lucru care trebuie urmărit. Mai ales dacă ne uităm la date, cu 38 % dintre respondenți care se uită la investițiile UE și doresc ca acestea să fie orientate mai mult către locuințe accesibile și sprijin pentru costul vieții. Trecem apoi – pe măsură ce derulăm în jos datele – la educație, formare și competențe (29 %) și bunăstare și sănătate mintală (28 %).